.JPG)
Noi oportunităţi vin pentru economia timişeană şi românească, în perspectiva mobilităţii viitorului: maşina electrică. Este cunoscut faptul că judeţul Timiş este în top în atragerea investiţiilor în producţia de piese şi subansamble auto: Continental, Siemens, Bosch, Mahle, Hella, Dura, Delphy Packard, Eybl, Kromberg and Schubert, care asigură un important contingent de piese pentru producţia europeană, dar şi cea mondială. Cifrele economice ale ultimelor zile arată un trend optimist pentru Europa, cifrele creşterilor naţionale depăşind prognozele anilor trecuţi. Mobilitatea auto a viitorului va fi însă cu totul alta, faţă de anul 1960, când barilul de ţiţei costa 2 dolari, în 2012, barilul a ajuns la 120 dolari, o creştere de peste 60 de ori, trend crescător în continuare. În faţa acestei provocări, constructorii de automobile au început de circa un deceniu producerea de automobile alternative, hibride, electrice, cu gaz sau celule cu hidrogen. Dar toate acestea încă sunt în fază de pionierat şi experimentare, cu toate că în anul 2012, producţia mondială auto va însemna 49 de modele noi hibride şi electrice, cele mai multe fiind din Europa, Asia, vârful prezentându-l, momentan, Toyota, cu şase modele noi în 2012. Constructorii premium germani – Audi, BMW şi Mercedes – vor scoate în acest an noi modele hibride. Toate firmele mari au preocupări intense în acest domeniu.
„Este vorba de societăţi cu cifre de afaceri în creştere, pe care doresc să le abordez alături de colegii mei timişeni şi români, pentru a fi atrase în judeţul nostru”
Ce înseamnă pentru economia timişeană aceste noi provocări? „Pe lângă firmele prezentate mai sus, pe piaţa europeană sunt active firme ca şi Schaeffler, Magna, Brosse, Denso, iar pentru baterii auto – Gaya, SBL Motive, LiTEC. Johnsons Controls, este vorba de societăţi cu cifre de afaceri în creştere, pe care doresc să le abordez alături de colegii mei timişeni şi români, pentru a fi atrase în judeţul nostru. În acest sens, am promisiunea deputatului din Parlamentul Federal German, doctor Joachim Pfeiffer, care şi-a arătat disponibilitatea de a crea contactele româno-germane aferente, partenerii germani fiind BDI – Asociaţia Industriaşilor Germani şi VDO – Asociaţia Constructorilor de Automobile şi Ministerul Economiei Germane”, spune Marius Popovici, vicepreşedinte PNŢCD. Două argumente care vorbesc pentru aceste contacte: termenele de livrare la unele automobile premium germane au ajuns chiar şi la un an de zile, deci există multe comenzi. Al doilea argument se referă la piaţa muncii şi potenţialul pieţei româneşti, care are capacitatea de a atrage societăţi de producţie şi cercetare în acest domeniu de viitor. Nu este de uitat nici domeniul electronicii, producătorii de chip-uri fiind o componentă importantă a noilor automobile.
„Automobilul electric va fi un manager al energiei electrice”
Marele avantaj al angrenajelor electrice este randamentul de peste 90 de procente, plus poluare zero, faţă de randamentul automobilelor diesel şi pe benzină, cu randamentul de 30-35 la sută. Momentan, punctul slab al acestor automobile este bateria electrică, care ajunge doar la o autonomie de circa 150 de kilometri. Cercetările noi scot în evidenţă bateriile litiu-aer, care promit o autonomie de până la 800 de kilometri. Ca o viziune de viitor extremă, automobilul electric va fi un manager al energiei electrice, el putând prelua, dar şi injecta energie electrică în reţelele naţionale. Economia germană are ca ţel producerea până în 2020 a circa 13 milioane de autoturisme, din care 3 milioane doar electric. Producţia actuală a crescut la 150 de milioane de automobile pe an, iar numărul de autoturisme totale pe piaţa mondială va creşte până în 2030 de peste patru ori, în special datorită ţărilor emergente: China, Rusia, India şi Brazilia.
