Pe scena Sălii Capitol, sâmbătă, 30 noiembrie, va alea loc premiera mondială a Operei Rock-Simfonic „Meşterul Manole”. Fostul membru al grupului Phoenix Josef Kappl şi-a asumat compunerea unei opere în concert, cu un subiect deosebit, ales dintre baladele şi legendele poporului român.
La fel ca Mioriţa sau Toma Alimoş, Meşterul Manole este o capodoperă a poetului anonim, transmisă din generaţie în generaţie pe cale orală, existând peste 150 de variante. Varianta pe care o cunoaştem se datorează poetului Vasile Alecsandri, care, pe lângă alte celebre legende şi balade, a cules-o şi a adăugat-o în volumul său “Poezii populare”. Astfel, memoria ancestrală s-a conservat în formă cultă. Motivul principal, scopul estetic al baladei este sacrificiul, cel care asigură faptul că orice construcţie are nevoie de un atare gest pentru a rezista. Creatorii de proiecte umane importante înţeleg foarte bine această idee, pentru că într-un fel sau altul şi ei sacrifică sau se sacrifică pentru realizarea unor ţeluri înalte.
Viziunea populară vorbeşte despre realizarea Bisericii Mănăstirii Curtea de Argeş, un monument de arhitectură. Într-un decor mirific se caută locul unde: Zece meşteri mari, Calfe şi zidari, trebuie să construiască. Întâlnesc un ciobănaş care le vorbeşte despre un zid neterminat aflat într-un loc de grindiş la verde aluniş. Prin comandarea acestei mănăstiri, Negru Vodă dorea să ridice o lucrare sfântă care să învingă forţele malefice. Dovada existenţei acestor forţe este că strădania Meşterului Manole, autorul acestui proiect măreţ, este în van, deoarece tot ce clădea ziua, noaptea se surpa.
Frământările teribile ale eşecului zilnic fac să se nască în mintea lui Manole mitul jertfei, specific popoarelor din regiunea Balcanilor. Ni se dezvăluie o contradicţie puternică între patima creaţiei şi iubire.
Şi soţia sa, chiar dacă nu înţelege etica propriei jertfe, cu toate că avea în ea un puişor de om, se abandonează totuşi realizării marii creaţii. La final, după realizarea falnicei mănăstiri, creatorul ei se metamorfozează într-un izvor. „O fântână, cu apă puţină, cu apă sărată, cu lacrimi udată”.
Reamintim că opera, aşteptată cu interes, a fost compusă de Josef Kappl, libretul aparţine lui Victor Cârcu, iar regia muzicală inginerului Florin Tudor. În distribuţie — mezzosoprana Mihaela Ispan şi baritonul Dan Patacă. Invitaţi speciali — Mircea Baniciu şi Ovidiu Lipan „Ţăndărică”.
Îşi dau concursul Orchestra Simfonică a Filarmonicii „Banatul” şi corul „Ion Românu”, pregătit de maestrul Iosif Todea. Conducerea dirijorală aparţine maestrului Radu Popa.
