Dacă Mihaela Iovănescu și-a propus să șteargă diferențele dintre genuri, aparent cel puțin, a reușit. O dovadă ar fi Premiul Uniunii Scriitorilor – filiala Timișoara, pe anul 2013, decernat volumului ”Superfluențe”. ”Dau totul pentru un discurs”, scrie Mihaela Iovănescu în volumul ”Superfluențe” și într-adevăr, autoarea propune un discurs poetic, amplu și totodată precis tăiat, cu ambiția de a menține o stare poetică dar și, deopotrivă, de a evada din cadrul liric. Se creează o atmosferă, care uneori se schimbă gradat, alteori rapid: “vara s-a și dus / am întins mâna să o opresc / dar mi-au scăpat printre degete / toate perfidiile ei / acele mici și teribile nuanțe / alunecând între firul ierbii / crude / luminos ca o rază / și norii aprinși”. Emoția este prinsă, fixată, nu trebuie să lipsească, mai ales atunci când miza crește, când o idee e exprimată concis, încât cartea poate fi parcursă și ca o suită de aforisme. Un exemplu: “în orice ideal / nuanțele se multiplică în continuare.” Sau: “moartea stăpânește simbolurile / nu există simbol / care să nu emane în jur moarte”. În contraponderea registrului grav revine căutarea inocenței : “vreau totuși / să îmi retrăiesc adolescența / acel colorat / somnambulism”. Stilul e laconic, asocierile neașteptate, astfel încât, dacă există o construcție, ea nu se simte. Persistă senzația de spontaneitate.
Merită menționată structura cărții: nu apar poeme care să poarte un titlu, cartea nu este organizată nici în strofe, ci în notații, uneori foarte scurte, constând într-un singur cuvânt, alteori mai lungi, pe întinderea unei pagini, numerotate de la 1 la 328. De aici și cele două posibilități, de a considera volumul, cum spuneam la început, ca pe un discurs, conceput cu multă atenție, fiindcă fiecare notație se atașează notațiilor anterioare și sensurile se continuă, ori ca pe o sumă de însemnări independente. Nu în ultimul rând, autoarea se adresează unui cititor ideal, și putem, din nou, sesiza intenția de a sări dintr-un gen în altul. Așadar, ar fi vorba de corespondență, de un text transcris în vederea unui dialog, pe care ni-l putem imagina.
Ca o notă de subsol, în demersul de susținere a excelenței din toate domeniile, cu ocazia Galei Performanţei, Primăria Municipiului Timişoara, prin primarul Nicolae Robu, a acordat diplome de excelență și scriitorilor premiați de filiala Timișoara a USR.
Acasă Cultura Mihaela Iovănescu și-a propus, prin ”Superfluențe”, să șteargă diferențele dintre genuri
