.jpg)
Susțin reprezentanții Grupului Ecologic de Colaborare Nera
Zone întinse din Clisura Dunării sunt poluate cu deșeuri provenite de la Întreprinderea Minieră Moldova Nouă (SC Moldomin SA, în ultimii ani), actualmente închisă. Voluntarii de la GEC Nera – o asociație cărășeană cu o bogată activitate de prezervare a mediului – au făcut public un raport de monitorizare alternativă a mediului în zonele afectate de poluarea provenită de la iazul de decantare a apelor de mină Boşneag -Tăuşani aparţinând Moldomin. Perioada monitorizării, aprilie – mai 2011, a relevat agresiuni evidente asupra mediului și asupra fragilului echilibru ecologic dintr-o arie presărată cu variate monumente ale naturii. Acțiunea a fost posibilă datorită derulării unui proiect intitulat „Poluarea transfrontalieră cu deşeuri miniere pe Dunăre, realitate şi, în acelaşi timp, bombă mediatică“ finanţat de către Uniunea Europeană prin Programul IPA de Colaborare Transfrontalieră România – Republica Serbia. Monitorizarea s-a derulat pe teritoriul comunelor Pojejena și Coronini, orașului Moldova Nouă, incluzând un traseu cu lungimea totala de 20 km în localităţi şi în zona mai multor obiective de patrimoniu natural: zona umedă Pojejena – Divici (arie specială de protecţie), zona umedă Ostrovul Moldova Veche ( și aceasta arie specială de protecţie), punctele turistice Vârful Piatra Albă – Radimna, Stânca Babacaia – Coronini, peştera Gaura cu Muscă – Coronini şi fluviul Dunărea. Voluntarii GEC Nera si Skola Plus au mai realizat misiuni de monitorizare pe teritoriul localităţilor Stara Palanka, Banatska Palanka şi Vračev Gaj, de pe teritoriul comunei Bela Crkva şi pe teritoriul localităţilor Ram şi Veliko Gradište, precum şi în zona obiectivelor aparţinând patrimoniului natural din zona umedă Labudo Okno, de pe malul stâng al Dunării şi din delta Nerei, incluzând un traseu total de 35 km, toate în Serbia. La sfârșitul lunii mai, monitorizarea s-a concentrat pe teritoriul comunelor Pojejena, Coronini, Socol și al orașului Moldova Nouă, incluzând un traseu cu lungimea totală de 45 Km, în localităţi şi în zona unor obiective aparţinând patrimoniului natural: rezervaţiile naturale Balta Nera – Dunăre, Baziaş, Râpa cu lăstuni – Valea Divici, ostrovul Calinovăţ şi fluviul Dunărea. Pe toată zona monitorizată, apa fluviului Dunărea are o turbiditate medie. Apa conține însă dâre de carburanți, deșeuri plastice, pelicule de uleiuri. Concentraţii mai mari de ambalaje există la Baziaş, în golful de la intrea Dunării în România, în rezervaţia naturală Balta Nera – Dunăre, la punctul turistic Peştera Gaura cu Muscă (Coronini), pe Valea Radimnei, la popasul din Vârful Piatra Albă, pe malul Dunării, la Stara Palanka şi în campările improvizate (în general, locuri de pescuit) de pe malul Dunării. Pe întregul traseu monitorizat au fost constatate depuneri de deşeuri miniere pe marginea drumurilor, pe terenurile agricole, în gospodăriile populaţiei şi în locurile publice din localităţi. Cel mai recent fenomen de poluare a avut loc în luna aprilie 2011, ocazie cu care au fost poluate cu deşeuri miniere localităţile şi terenurile din Coronini, Moldova Veche, Moldova Nouă, Măceşti, Pojejena (România) şi din Vinci, Požeženo, Veliko Gradište, Ram, Zatonje, Stara Palanka (Serbia). Au fost, de asemenea, poluate ariile speciale de protecţie Zona umedă – Ostrovul Moldova Veche din Parcul Natural Porţile de Fier şi Zona umedă (RAMSAR) – Labudovo Okno (Serbia). În raport cu situaţia din anii anteriori, pe suprafaţa stâncii Babacaia (amplasată în apele Dunării, imediat la ieşirea din localitatea Coronini spre Berzasca) s-au dezvoltat fisurile. Voluntarii GEC Nera au monitorizat, de asemenea, calitatea aerului și a ecoturismului, unde au constatat fenomene evidente de poluare. Lucrurile se pot, însă, îndrepta, susțin voluntarii asociației. Ei propun autorităților măsuri pentru îmbunătăţirea managementului mediului în zonele monitorizate. În primul rând, implementarea de către Ministerul Economiei, SC MOLDOMIN şi Consiliului Local Moldova Nouă a unui proiect privind ecologizarea depozitului de deşeuri miniere si reconstrucţia ecologică a suprafeţelor de teren agricol afectate. Costurile pot fi suportate prin accesarea fondurilor UE în cadrul POR. Realizarea de parteneriate public – private, cu investitori interesaţi în amenajarea unor campări ecologice în afara zonelor speciale de protecţie pe traseele turistice de pe malul Dunării. Implementarea unui proiect de conservare a stâncii Babacaia. Realizarea unui sistem eficient, destinat cunoaşterii de către populaţie şi turişti a regimului ariilor naturale protejate şi promovării patrimoniului natural, cultural – istoric. Colectarea de urgenţă a ambalajelor şi deşeurilor menajere din locurile de campare improvizate, situate în zona ariilor naturale protejate. Intensificarea controalelor din partea primăriilor, Inspectoratului Judeţean al Gărzii de Mediu, Inspecţiei Silvice şi de Vânătoare Caraş – Severin, Inspecţiei Sanitar – Veterinare, Inspectoratului Judeţean de Poliţie, Direcţiei Apelor Banat, administraţiei Porţilor de Fier, în scopul prevenirii, diminuării şi stopării fenomelor de agresiune împotriva patrimoniului natural. Totul – susține fostul deputat Cornel Sturza, coordonatorul proiectului – se poate realiza din bani europeni.
