Ministrul pentru Societatea Informaţională, social-democratul Sorin Grindeanu, îşi doreşte o dezbatere cât mai transparentă privind aşa-numita lege ‘Big Brother’. El crede că trebuie să existe o balanţă foarte bine echilibrată între asigurarea siguranţei cetăţenilor şi dreptul şi libertăţile individului.
‘Cred că trebuie să existe o balanţă foarte bună între dreptul cetăţeanului la securitate, pentru că şi acesta este un drept al lui pe care statul trebuie să-l asigure, şi libertăţile cetăţeanului. Trecând de toate chestiunile pe care le vedem în mass-media şi multe dintre ele chiar nu au legătură cu realitatea, în acest moment există un grup de lucru interministerial, în care sunt reprezentate aproape toate instituţiile statului, fie ele guvernamentale, fie de alt tip şi care lucrează la un pachet de legi menit să le pună în concordanţă cu deciziile Curţii Constituţionale’, a declarat sâmbătă, la Timișoara, Sorin Grindeanu.
Potrivit acestuia, Curtea Constituţională a României (CCR) a respins destul de recent anumite legi de acest tip, iar rolul grupului de lucru este tocmai să pună în concordanţă aceste legi cu deciziile CCR. În ceea ce priveşte securitatea instituţiilor vitale ale statului în faţa atacurilor cibernetice, Grindeanu spune că nu vorbim neapărat de instituţii, întrucât acestea au tocmai menirea de a asigura drepturile şi libertăţile cetăţeanului.
‘Instituţiile statului, din punctul meu de vedere, sunt cele care trebuie să asigure acest drept, inclusiv la siguranţă, al cetăţeanului. Acest lucru se poate realiza prin anumite pârghii, revenind la acest pachet de legi, dar care trebuie să ţină cont şi de libertăţile cetăţeneşti. De aceea, această balanţă trebuie să fie foarte bine echilibrată’, spune ministrul.
Grindeanu subliniază că în momentul în care se va ajunge la un punct de vedere comun în acest grup de lucru ‘vom merge în dezbatere publică cu societatea civilă, cu operatori”. ”Insist că varianta mea este să se meargă în Parlament, cu dezbateri foarte transparente, pentru că ceea ce se doreşte de la acest pachet de legi este a se realiza şi nevoia de securitate a cetăţeanului, dar şi să se asigure drepturile şi libertăţile cetăţeanului, în concordanţă cu deciziile CCR’, a concluzionat ministrul pentru Societatea Informaţională.
Justiţia din România a înregistrat o premieră naţională, în anul 2007, prin pronunţarea sentinţei de condamnare într-un caz de terorism, primul din ţara noastră, cel al lui Ioan Florin Lesch, condamnat la 12 ani de închisoare.
La finele lunii iunie 2006, Florin Lesch a fost prins de ofiţerii SRI şi de procurorii DIICOT Timişoara, la ieşirea din Buziaş, în timp ce se îndrepta spre Timişoara cu o maşină-capcană, în locul banchetei din spate fiind amplasate două butelii de aragaz, încărcate şi conectate la un dispozitiv artizanal. Potrivit SRI, Lesch a fost monitorizat încă de la sfârşitul anului 2004, iar procurorii DIICOT Timişoara susţin că ancheta conţine mai multe date conform cărora Lesch şi-a plănuit atacul terorist în detaliu, procurându-şi din timp toate piesele de care avea nevoie pentru realizarea dispozitivului explozibil pe care urma să-l detoneze într-o zonă aglomerată din Timişoara (Aeroportul ‚Traian Vuia’, Complex Studenţesc sau într-un mall) folosind un telefon celular, probabil cu cartelă pre-plătită. Condamnatul şi-a susţinut tot timpul nevinovăţia, chiar dacă era confuz în declaraţii, iar declaraţiile martorilor sub acoperire sau cu identitate au arătat că Lesch voia să facă cât mai multe victime.
Potrivit martorilor sub acoperire, el îi şi anunţase pe ‚camarazii’ săi extremişti să urmărească data de 26 iunie, deoarece atunci ‚va fi o zi foarte fierbinte’. Lesch aderase la islamism şi voia să se răzbune pe poporul român ‚pentru că armata română s-a aliat cu cea americană în operaţiunile din Irak’.
Acasă Economic Ministrul pentru Societatea Informaţională vrea dezbatere transparentă pe legea ‘Big Brother’
