Începând din anul 2014, printr-un decret semnat de PS Alexandru Mesian, episcopul greco-catolic de Lugoj, Biserica parohială greco-catolică din Scăiuș (localitate situată în judeţul Caraş-Severin, la 25 de kilometri de Lugoj) a devenit Sanctuar marian al Eparhiei de Lugoj, purtând titlul de „Maica Domnului, Apărătoarea Noastră”. În fiecare an, de marea sărbătoare a Adormirii Maicii Domnului, Episcopia Română Unită cu Roma, Greco-Catolică de Lugoj organizează pelerinaje la Biserică greco-catolică de la Scăiuş unde se află Icoana Maicii Sfinte cu Pruncul Isus în braţe, care a lăcrimat de două ori în anul 1934, la 30 septembrie şi 15 octombrie, fapt confirmat de 144 de declaraţii de la diferite persoane. Pelerinajul din acest an a fost marcat și printr-un moment solemn: sfințirea noii mese a altarului, confecționată din marmură de Ruschița. Ceremonia a fost oficiată de PS Alexandru Mesian, episcopul greco-catolic de Lugoj, în noua masă a altarului fiind așezate moaştele Sfântului părinte Papa Ioan Paul al II-lea, ale fericitului Vladimir Ghika şi ale fericitului Anton Durcovici. Sfântul Rozar şi Sfânta Liturghie s-au celebrat pe esplanada din faţa bisericii. Alături de PS Alexandru Mesian, la Sfânta Liturghie au concelebrat: Mons. Angelo-Narcis Pop, vicarul general al Eparhiei de Lugoj, pr. Teodor Baba, protopop de Lugoj, pr. Silviu Bindea, protopop de Orăştie, pr. dr. Viorel-Gheorghe Codrea, paroh la Cugir, pr. Alin Glosik, paroh la Visag, pr. Cristian Chişvasi, paroh la Vărădia şi pr. Iulian Hasciar, parohul de la Scăiuș. Răspunsurile liturgice au fost date de Corul „Reînvierea” al catedralei din Lugoj, dirijat de prof. Olimpia Drăgan. Icoana Maicii Domnului care a lăcrimat a fost expusă pe platoul din faţa noii biserici. La Scăiuş s-au organizat anual pelerinaje, încă din anul 1935. Cel mai mare pelerinaj a avut loc în anul 1948, înainte de desfiinţarea Bisericii Greco-Catolice. Atunci s-a hotărât ca Icoana Maicii Sfinte să fie dusă la Lugoj şi expusă în catedrală în tot timpul Postului Adormirii Maicii Domnului, de la 1 la 15 august. Pelerinajele au încetat între anii 1948 şi 1989, perioadă în care a fost interzis cultul Greco-Catolic în România, dar au fost reluate după Revoluţia din 1989, la iniţiativa Arhiepiscopului Ioan Ploscaru, mărturisitor al credinţei în închisorile comuniste timp de 15 ani.
