Pentru cea de-a paisprezecea oară, etnicii germani din Caraş-Severin au sărbătorit, în noaptea de sâmbătă spre duminică, la Reşiţa, Balul de Făşang. Este o manifestare profund tradiţională, care păstrează viu, alături de alte multe manifestări culturale şi literare, spiritul acestei comunităţi, care de zeci de ani face ca Banatul Montan să fie o mică Europă a diversităţii culturale.
O sumedenie de măşti şi de costume, care mai de care mai interesante, au fost prezentate, cu acest prilej, la parada la care au participat de la cei mai mici până la cei mai mari. De la graţioase costume de prinţese, până la cele mai înfricoşătoare măşti, cu toate au fost admirate şi premiate.
Cu prilejul făşangului, pe străzile Reşiţei umblau mascaţii. În duminica făşangului obiceiul îşi găsea apogeul. Mascaţii cutreierau străzile singuri sau în grup, străzile vuiau de spectatori. Întreaga vale a Bârzavei răsuna de strigături, sunete de zurgălăi, de ţipete de bucurie şi plânsete, sunete de diferite intensităţi şi tonalităţi, acorduri de instrumente muzicale, scria profesorul, scriitorul şi etnograful reşiţean Alexander Tietz despre această sărbătoare. Cei mai în vârstă dintre germanii din Caraş-Severin, amintindu-şi de anii dintre cele două războaie mondiale, povestesc despre o atmosferă incandescentă. Toată populaţia era prezentă, fie pe stradă ziua, fie în diferitele localuri unde se continua distracţia seara, respectiv toată noaptea. Erau prezentate diferite măşti, diversitatea lor fiind recunoscută şi apreciată de spectatori. Noaptea târziu aveau loc demascările, moment gustat de tot cei prezenţi, după cum susţine Erwin Josef Ţigla, preşedintele Asociaţiei Germane de Cultură şi Educaţie a Adulţilor Reşiţa.
Făşangul reprezintă perioada cuprinsă între prima săptămână de după Bobotează şi Miercurea cenuşii, adică ziua în care creştinii apuseni (romano-catolicii, evanghelicii-luterani şi reformaţii) intră în Postul mare de dinaintea Sărbătorii Paştelui. Din păcate, războiul, urmările sale şi perioada de persecuţii care a urmat, au condus la „îngheţarea” acestei sărbători. Abia în anii `70, Ansamblul de operetă în limba germană, mentorul activităţii culturale germane din acea perioadă, a revigorat această tradiţie prin organizarea faimoaselor baluri mascate la care participau şi peste1.000 de invitaţi. Muzica era asigurată de renumite formaţii germane din Banatul de şes şi din Reşiţa. Din păcate, din cauza emigrării multor persoane din conducerea ansamblului, acesta şi-a încheiat activitatea în mijlocul anilor `80 şi implicit nu s-au mai organizat aceste baluri, a mai spus Erwin Josef Ţigla.
Primul bal de făşang de după evenimentele din 1989 s-a desfăşurat în anul 1991, în organizarea Asociaţiei Germane de Cultură şi Educaţie a Adulţilor Reşiţa.
Comentarii
comentarii
