Zilele trecute, pe reţeaua de socializare Facebook circula un mesaj pentru primarul Timişoarei, Nicolae Robu, mesaj semnat „prostimea călătoare cu tramvaiul timişorean”. Primarului i se reproşa căldura infernală din tramvaie şi folosirea în alte scopuri a creditului obţinut de administraţia Ciuhandu pentru achiziţia de tramvaie noi.
Autorul mesajului semnat colectiv dădea exemplul municipiului Cluj-Napoca, unde s-au achiziţionat tramvaie noi, prin fonduri europene nerambursabile.
Primarul răspunde unui „demers politicianist”
Deşi se află în concediu pe litoralul românesc, Nicolae Robu a ţinut să răspundă „prostimii călătoare cu tramvaiul timişorean”, tot prin intermediul unui mesaj publicat pe pagina de Facebook. Deşi consideră demersul anonim ca fiind politicianist, primarul prezintă, ca răspuns, propria variantă de rezolvare a problemei tramvaielor din Timişoara.
„Din păcate, timişorenii utilizatori ai tramvaiului trebuie să suporte condiţiile cumplite pe care le-aţi descris. De ce?
a. Pentru că şi dacă aş fi declanşat procesul de achiziţie de tramvaie în prima zi de mandat, până la ora actuală nu am fi putut avea niciun tramvai nou! La Cluj – dacă tot vă place să elogiaţi Clujul, din motive strident de evidente – licitaţia de achiziţie a 12 tramvaie a fost lansată când dl. Emil Boc era prim-ministru, iar în prezent Clujul are abia două tramvaie noi – arătoase, e drept, dar… departe de ce mi-aş dori eu pentru Timişoara.
b. Pentru că, o spun cu toată sinceritatea, achiziţia de tramvaie noi nu poate fi o prioritate pentru Timişoara, încă. Şi asta nu pentru că nu mi-ar plăcea mie să fie, ci pentru că pur şi simplu nu poate fi. Un tramvai nou costă minimum minimorum 1,5 milioane euro (dar mai degrabă două milioane). În Timişoara avem la un moment dat pe traseu circa 60 de tramvaie. O înnoire cât de cât serioasă ar necesita măcar 30 de tramvaie noi. 30 de tramvaie noi costă 45-60 de milioane de euro. Costul creditului aferent – pentru că, evident, nu dispunem de aceşti bani – ar ridica totalul costurilor la 90-120 de milioane de euro, ceea ce doar un iresponsabil ar putea asuma”, scrie primarul.
Reabilitarea – primul pas. Tramvaie noi – mai târziu
Pentru rezolvarea problemei tramvaielor din Timişoara, primarul are propriul proiect. Intitulat sugestiv „proiectul Robu”, acesta prevede, în prima fază, reabilitarea radicală a 20 de tramvaie vechi, astfel încât acestea să devină ca noi, având totul nou, în afară de partea de metal greu, care este cea mai scumpă şi are o durată de viaţă de 100 de ani. Costul estimat al unei asemenea reabilitari ar fi de circa 300.000 de euro. Edilul-şef susţine că tocmai a fost finalizat caietul de sarcini pentru licitaţie.
A doua fază a „proiectului Robu” ar fi achiziţia cu fonduri europene nerambursabile a circa 30-40 de tramvaie noi, printr-un proiect pe exerciţiul programatic 2014-2020. O asemenea achiziţie s-ar putea realiza însă doar în cadrul unor proiecte complexe de reabilitare/extindere linii.
Ce se întâmplă cu banii de tramvaie obţinuţi de Ciuhandu?
Administraţia Ciuhandu obţinuse un credit de la Banca Mondială, pentru achiziţia de tramvaie noi. Aceşti bani vor fi folosiţi de actuala administraţie pentru alte proiecte de infrastructură. Conform primarului Robu, decizia ar fi fost necesară pentru a nu se ajunge în imposibilitatea de implementare a proiectelor câştigate.
„În proiectul Robu pentru Timişoara – proiect cu care am câştigat alegerile obţinând peste 55.000 de voturi – prioritate absolută o are realizarea/lărgirea de subpasaje, reabilitarea/lărgirea de carosabile şi trotuare, managementul inteligent al traficului, reabilitarea centrului istoric, retehnologizarea Colterm. Şi asta, pe cât posibil, cu fonduri europene nerambursabile. Toate aceste proiecte trebuie susţinute financiar în 2013-2014 cu multe zeci de milioane de euro avansate, ca ele să poată fi implementate, iar abia apoi banii vor putea fi rambursaţi, prin 2015. Ei, ca să pot asigura aceste zeci de milioane de euro, am reorientat creditul de 25 milioane euro de la achiziţia de tramvaie la susţinerea proiectelor europene şi l-am suplimentat la 35 milioane euro. În lipsa acestei decizii, Primăria Timişoara ar fi ajuns ca celelalte titulare de proiecte din România şi ca România în ansamblul ei, cu multe proiecte câştigate şi contractate şi cu sub 10% implementate. Rata mică de absorbţie a fondurilor europene de către România are drept cauză tocmai incapacitatea de susţinere financiară prealabilă a proiectelor, astfel încât ele să poată fi implementate în condiţiile şi termenele asumate”, explică Nicolae Robu, care în încheiere îi salută pe timişoreni „de pe superba plajă a superbei staţiuni Mamaia”.
