Numărul clădirilor din Timişoara care sunt vulnerabile seismic rămâne necunoscut, iar municipalitatea nu a primit bani de la Guvern pentru consolidări. Potrivit municipalităţii, în Timişoara sunt circa şase sute de astfel de clădiri, dar niciodată administraţia locală nu a primit bani în acest scop. Astfel, în Timişoara nu există nicio clădire marcată cu bulină roşie, care să prevină trecătorii asupra riscului sau pe cei care ar dori să cumpere un astfel de imobil.
În fiecare an, administraţiile locale înaintează liste cu astfel de imobile la Consiliul Judeţean, dar numărul lor este foarte mic. În cazul unui seism mai puternic, primele imobile din Timişoara care ar ceda sunt cele din centrul istoric, unde clădirile au vârste venerabile, care ajung la trei veacuri şi care în momentul construirii nu respectau nicio normă de securitate, iar lucrări de consolidare nu s-au efectuat niciodată. ‘Tot ceea ce s-a construit înainte de 1977 nu respectă normele tehnice de securitate antiseismică. Dar, potrivit legii, fiecare proprietar are obligaţia de a efectua lucrări şi intervenţii pentru consolidarea clădirii şi păstrarea imobilului în bună stare’, susţine Ion Constantin, inspector-şef al Inspectoratului de Stat în Construcţii Timiş.
Periodic, Inspectoratul de Stat în Construcţii face controale tematice pentru a urmări în timp starea clădirilor, iar, în cazul în care se constată că acestea sunt în neregulă şi că nu s-a făcut nimic la ele, se aplică sancţiuni. După cutremurul din 1991, în localităţile rurale timişene afectate de seismul de la Banloc, majoritatea clădirilor au fost grav avariate, administraţiile locale preferând reconstruirea acestora în locul consolidării.
În comuna Voiteni, altă localitate grav afectată de seismele bănăţene, majoritatea caselor care au devenit nelocuibile după cutremurul din 1991 au fost refăcute din temelie. Potrivit şefului Staţiei Seismice din Timişoara, Dan Rău, un cutremur se poate produce în orice moment, întrebarea care se pune fiind nu ‘dacă’, ci ‘când’ va avea loc.
Primul mare cutremur înregistrat în Banat a avut loc pe 10 octombrie 1879 la Moldova Nouă, de 5,3 grade pe scara Richter. Următoarele mişcări telurice semnificative s-au înregistrat după 1959. Primul dintre ele a fost pe 27 mai 1959, la Şag, şi a avut 5 grade pe Richter. În 12 iulie 1991, la Banloc s-a înregistrat un seism cu o magnitudine record de 5,7 grade pe scara Richter. Au urmat alte cutremure, tot în 1991. Pe 18 iulie, la Băile Herculane, cu o magnitudine de 4,6 pe Richter, pe 14 august 1991, în localitatea Voiteg, cu 5,6 grade pe scara Richter. Ultimul cutremur mai puternic pentru zona noastră a avut epicentrul tot în Banloc, pe 2 decembrie 1991, seismografele indicând o magnitudine de 5,6 grade pe scara Richter.
Banatul ocupă locul al doilea pe scara seismică a României, după zona Vrancea, în Timiş, principalele zone seismice fiind pe fâşia Banloc – Voiteg, Sânnicolau Mare şi Şag-Parţa.
