FOTO
Din cauza lipsei de bani
Ideea înfiinţării unui observator astronomic la Timişoara s-a născut din condiţiile bune pe care le-a găsit aici Observatorul din Cluj, în anii săi de refugiu, 1940-1945. Justificarea înfiinţării observatorului a oferit-o crearea, în 1948, a Institutului Pedagogic din Timişoara, a cărui menire a fost pregătirea cadrelor didactice pentru învăţământul mediu.
La acea vreme s-a stabilit ca Observatorul Astronomic să fie amplasat în Piaţa Axente Sever, pentru că aici exista un teren cu o suprfaţă de peste 2 hectare, unde au fost plantaţi mai mulţi arbori, care să-i izoleze pe cercetători de poluare.
Parcul observatorului a ajuns o ruină
În vremea de glorie a Observatorului Astronomic din Timişoara, adică prin anii 60-70, parcul observatorului, care se întinde pe mai bine de 2 hectare de pământ, era o oază de verdeaţă şi un loc în care te simţeai ca în basme. Anii au trecut, iar lipsa banilor a transformat acest parc într-o ruină. La tot pasul poţi vedea copaci neîngrijiţi ale căror crengi se dezvoltă necontrolat. Pe lângă aceşti copaci au crescut tot felul de bălării care sunt o pată neagră pe istoria de altă dată a observatorului din Timişoara. Farkas Laszlo, cel care conduce destinele observatorului din Timişoara, dă vina pentru această situaţie pe lipsa banilor şi a personalului. „Suntem doar trei angajaţi la acest observator: doi cercetători şi un om care se ocupă de întreţinere. Este greu, în aceste condiţii, să te descurci. Fondurile sunt puţine şi trebuie să ne descurcăm cum putem”. spune Farkas Laszlo.
Academia Română nu are bani de investiţii
Preşedintele Academiei Române – filiala Timişoara, Toma Dordea, spune că în prezent nu există bani pentru nevoile observatorului de la Timişoara. „Am cheltuit mulţi bani cu modernizarea sediului Academiei Române de la Timişoara. Este adevărat că în fiecare an alocăm bani şi celor de la Observatorul Astronomic, care aparţin de noi, însă aceşti bani sunt insuficienţi, din câte se pare”, spune Toma Dordea. Farkas Laszlo, directorul Observatorului Astronomic, declară că în ultimii ani nu a primit niciun ban pentru investiţii. În ultimii 3 ani am primit bani doar pentru salarii şi cheltuielile curente. Nu am primit niciun ban pentru investiţii şi este greu să faci cercetare în aceste condiţii.
Cel mai slab dotat observator din Europa
Valoarea observatoarelor astronomice din lume este dată de dimensiunea oglinzii principale care este amplasată pe telescopul de observare. În momentul de faţă, la Timişoara cercetătorii sunt nevoiţi să facă performanţă uitându-se printr-o oglindă de doar 30 de centimetri. În Ungaria, spre exemplu, cercetătorii au la dispoziţie o oglindă de 1 metru. Vecinii noştri bulgari au un Observator Astronomic care are o lentilă de 2 metri, iar americanii şi europenii au ajuns la performanţe la care România nici măcar nu poate visa. Europenii şi-au construit, în urmă cu mai mulţi ani, un observator în Chile. Telescopul de acolo are o oglindă de 8 metri. Nici americanii nu s-au lăsat mai prejos şi au un telescop care are o oglindă de 10 metri. În aceste condiţii, este greu să spui că în România se mai face cercetare. Farkas Laszlo spune că cercetătorii de la noi din ţară nici măcar nu fac parte din Comunitatea Astronomilor Europeni, care le-ar permite să aibă acces la baza construită de europeni în Chile. „România nu face parte din această comunitate. Din câte ştiu, ca să fii în această echipă trebuie să achiţi o taxă anuală care este destul de mare. Noi, şi dacă am avea aceşti bani, nu ne putem înscrie de unii singuri, această decizie trebuie să vină mult mai de sus”, susţine Farkas Laszlo. În România mai există observatoare astronomice, pe lângă cel de la Timişoara, la: Iaşi, Cluj şi Bucureşti. Toate aceste observatoare duc o lipsă acută de bani, iar Academia Română se plânge că nu are bani pentru a întreţine observatoarele pe care le-a moştenit.
