Acasă Economic Penalul Iosif Ingrisch construiește o benzinărie Lukoil în parcul Muzeului de locomotive...

Penalul Iosif Ingrisch construiește o benzinărie Lukoil în parcul Muzeului de locomotive din Reșița

DISTRIBUIȚI

Santier-constructie-benzinarie-Lukoil-parc-Triaj-Resita-4-e1447861802353Mai multe asociaţii de mediu cer oprirea de urgenţă a distrugerii

În timp ce primarul Mihai Stepanescu este arestat preventiv 30 de zile pentru luare de mită, un nou scandal zguduie Reșița. O parte a Muzeului de locomotive, obiectiv turistic și cultural, un adevărat simbol al orașului, este pe cale să fie distrusă de construcția unei benzinării Lukoil.
Mai multe asociaţii de mediu au semnat şi trimis o scrisoare deschisă către Primăria Reşiţa, Agenţia de Protecţia Mediului Caraş-Severin şi Direcţia Judeţeană de Cultură Caraş Severin, în care cer oprirea de urgenţă a distrugerii unui parc. În locul său se construieşte o benzinărie.

Santier-constructie-benzinarie-Lukoil-parc-Triaj-Resita-21-e1447861780826

Reşiţenii știau că acel mic părculeţ era domeniu public. În fapt, în mandatul primarului condamnat de DNA, Liviu Spătaru, acest parc a trecut în posesia tatălui colegului său de partid Florin Glava, director la Prescom, societatea de transport local şi gunoi menajer. Ulterior, familia Glava a vândut terenul şi, din firmă-n firmă, s-a ajuns la Lukoil.

Iată scrisoarea deschisă a asociaţiilor de mediu:

„Prin prezenta adresă vă aducem la cunoştință posibile grave încălcări ale legislației în vigoare și afectarea iremediabilă a mediului, a vieții locuitorilor din zonă Triaj, a comunității reșițene și nu în ultimul rând a Muzeului de locomotive, obiectiv turistic și cultural, un adevărat simbol al municipiului. Va readucem la cunoștință faptul că Muzeul de locomotive este înregistrat ca obiectiv de patrimoniu național în lista monumentelor istorice, are o valoare inestimabilă și reprezintă o adevărată emblemă, atât a Resitei, județului și Banatului, cât și a țării.
Vineri, în data de 13 noiembrie 2015, am observat o intensă activitate de împrejmuire a unei părți a spațiului verde din zona Triaj și anume a parcului aflat în imediata apropiere a Muzeului de locomotive. În plus, pe parcursul acestui sfârșit de săptămână, în interiorul zonei verzi au fost instalate containere, a fost parcat un excavator, a fost deja afectat solul și vegetația din acest perimetru.
În situația în care lucrările începute în zona menționată nu îndeplinesc condițiile legale, în bază prerogativelor ce vă revin, vă rugăm să interveniți, să dispuneți încetarea imediată a oricăror activități ce au loc în acel parc din vecinătatea muzeului, să luați măsurile legale ce se impun, inclusiv amenzi drastice aplicate persoanelor private și/sau instituțiilor publice vinovate de agresarea patrimoniului cultural, natural și urban al Reşiţei și obligarea persoanei/persoanelor fizice și/sau juridice responsabile la repararea imediată și efectivă a zonei afectate.
Dacă aceste activități, care s-au demarat în spațiul verde de lângă Muzeul de locomotive, se bazează pe un demers legal – despre care comunitatea nu a fost înștiințată – în temeiul Legii 544/2001 privind liberul acces la informații de interes public, vă rugăm să ne comunicați următoarele:
1.a) PUZ-ul din zonă menționată și tipul de intervenții/investiţii aprobate;
2.b) O copie a certificatului de urbanism, a autorizației de construcție și a tuturor documentelor de avizare a lucrărilor respective, depuse la dosar de către solicitant și emise de Primăria Reșița și serviciile din subordine;
3.c) Statutul juridic și urbanistic al spațiilor verzi din zonă Triaj”.
Scrisoarea este semnată de Andrei Szabo, în numele Asociației Prietenii Munților, Asociației Speologică Exploratorii, Asociației Cogito, Fundaţiei Activity, Asociaţiei Bike Attack, WWF România şi Asociației Euroland Banat.
Deşi scrisoare a fost adresată şi Direcţiei de Cultură, respective APM Caraş-Severin, Primăria Reşiţa este singura care a răspuns până acum. „Ca urmare a articolelor apărute în mass-media referitoare la o construcţie din zona Triaj, precizăm următoarele pentru corecta informare a opiniei publice:

Santier-constructie-benzinarie-Lukoil-parc-Triaj-Resita-15-e1447861793749

La solicitarea SC Lukoil România SRL, a fost eliberată autorizaţia de construire nr. 240/04.11.2015 pentru construire staţie distribuţie carburanţi şi racord apă-canal pe un spaţiu neamenajat, aflat în proprietate privată. Termenul de execuţie a lucrărilor este de un an, începând din 09.11.2015 până în 09.11.2016. Precizăm că autorizaţia a fost eliberată în conformitate cu Planul Urbanistic Zonal pentru zonă comercială, staţie carburanţi şi servicii în municipiul Reşiţa, str. Timişoarei, care a fost aprobat prin HCL nr. 319/18.11.2014”.

Penalul Iosif Ingrisch și Geo-Link SRL, proiectantul și ”intermediarul” distrugerii parcului

Proiectantul general al construcției și cea care a ”intermediat” (sau mai bine spus a uns acolo unde trebuie) obținerea avizelor și autorizațiilor este firma timișoreană Geo-Link, firmă condusă de penalul Iosif Ingrisch. Ingrisch a fost candidat UNPR la şefia Consiliului Judeţean Timiş şi fost director Lukoil Timişoara. Ingrisch mai este și un fel de şef de lojă masonică şi prieten cu deputatul Alin Popoviciu. I se spune, de fapt, „Grasu” și asta nu este nici pe departe o tentativă de insultă, este doar o consemnare a realității. Acest „Grasu”, în prezent administrator la SC IMP CONS SRL, a fost condamnat în 6 aprilie 2015 la doi ani de închisoare pentru „săvârșirea infracțiunii de folosire sau prezentare de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al comunităților Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor”. Pedeapsa lui Ingrisch este, în plus, interzicerea drepturilor de a obține sau derula activități din fonduri europene. Iosif Ingrisch a mai amenințat, cu un an în urmă, pe cetățenii care nu înțelegeau bine rolul prospecțiunilor geologice din Banat, cu expresia: „Vă calc cu mașina!”.

iosif-ingrisch-465x390

„Nu ne mulţumim cu atât. Certificatul de urbanism şi autorizaţia de construcţie trebuiau afişate, fizic, cu toate anexele, pe site-ul Primăriei Reşiţa. Acolo apare doar un tabel. Analizăm posibilitatea de a face plângere penală, de a cere Ordonanţă Preşedinţială şi de a ataca autorizaţia de construcţie în Contencios Administrativ”, a declarat, pentru România Curată, Andrei Szabo.

Comentarii

comentarii