Candidatul din partea USL în Colegiul 2 Senat, Petru Ehegartner, preşedinte al PNL Timişoara şi consilier local la al doilea mandat, a prezentat, în timpul campaniei mai multe proiecte legislative pe care doreşte să le susţină ca viitor parlamentar. Unul dintre aceste proiecte se referă la acordarea de facilități fiscale (scutiri de taxe și impozite, deduceri proporționale cu investiția realizată) pentru acele companii care fac investiții de interes pentru comunitatea locală. Al doilea proiect se referă la îmbunătățirea cadrului legal pentru dezvoltarea sportului de masă în România, iar un altul se referă la modificarea legii creditării prin leasing, pentru a proteja interesele beneficiarilor acestui tip de creditare. Despre aceste proiecte puteţi afla mai multe de pe www.ehegartner.ro. Candidatul USL a acordat un interviu mai amplu pentru www.ziuadevest.ro.
– Domnule Ehegartner, sunteţi un manager de succes, iar Timişoara are nevoie de un astfel de om. Care sunt minusurile şi plusurile colegiului pe care candidaţi?
– Din punct de vedere rezidenţial, colegiul are o structură arhitectonică complexă, implicit fiind şi o structură socială diversă. Funcţia de consilier local m-a pus în contact cu foarte multe din detaliile problematicilor din aceste cartiere, dar şi de pe întreg teritoriul Timişoarei. În Colegiul 2 de Senat există întârzieri în ceea ce priveşte infrastructura şi facilităţile care să justifice că unele cartiere se află într-o localitate urbană. Există cartiere la periferia Timişorarei unde de-abia acum s-a intrat în procesul de urbanizare, se introduc reţele de canalizare, apă, gaz, se fac asfaltări. Este adevărat că lucrurile în unele cartiere au avansat, în Plopi, de exemplu, dar unele cartiere sunt abia la începutul procesului, de exemplu Ciarda Roşie. Recuperările ar fi prioritatea zero pentru dezvoltarea armonioasă a municipiului. În al doilea rând, ar fi anumite amenajări de interes public, spaţii de recreere, spaţii pentru activităţi sportive, amenajări de parcuri, care în aceste zone încă nu există. Există deficienţe şi legate de conexiunile la transportul în comun şi este nevoie de o mai bună fluidizare a traficului. Ca plusuri ar fi faptul că în aceste zone sunt câteva concentrări industriale care sunt o oportunitate pentru cei care locuiesc în apropiere, asigurând locuri de muncă.
– În ultimul timp, norii de furtună dintre administraţia timişoreană şi guvernul de la Bucureşti s-au cam risipit. Ce puteţi face pentru ca „axa Timişoara-Bucureşti” să devină una de mare viteză?
– Ca parlamamentar, doresc să mă implic în promovarea cadrului legislativ, care să permită finanţarea anumitor obiective din programul de administrare locală prin proiecte generate de Ministerul Dezvoltării Regionale. De exemplu, unul dintre proiectele promovate în această campanie este cel de identificare şi amenajare de baze sportive în cartiere. În Colegiul 2 mi-am propus să identific patru – şase asemenea terenuri care să fie folosite de timişoreni, pentru că aţi observat, probabil, au dispărut vechile maidane, unde se mai făcea sport în mod neorganizat. În campanie am identificat deja două spaţii, în zona Steaua şi în Girocului. Dacă acest proiect pe care vreau să îl susţin în Parlament devine naţional, terenurile de sport vor fi incluse în acest proiect cu finanţare naţională. Desigur că trebuie făcută o analiză a proiectelor, să nu se mai ajungă să faci bazin de înot într-un cătun sau terenuri în pantă. Este nevoie de o analizare raţională a eficienţei proiectelor care ajung în final la finanţare.
– Aţi fost la bordul unui bolid la concursul de viteză pe care l-aţi organizat pe Aeroportul Timişoara. Ce puteţi face pentru ca plecările şi sosirile avioanelor să fie mult mai dese, pentru a face din aeroportul Timişoara un hub recunoscut pe plan internaţional?
– Aeroportul este un obiectiv foarte important pentru dinamica economică a Timişoarei, dar acest lucru nu depinde doar de autorităţile locale, trebuie să vedem ce oportunităţi putem oferi operatorilor, pentru ca aceste servicii să fie rentabile pentru companii. Cred că un parteneriat local în acţionariatul aeroportului administrat acum de Ministerul Transporturilor ar mări potenţialul de investiţii în acest obiectiv. Cu un management performant, aeroportul este o companie profitabilă, iar transferarea unui pachet de acţiuni ar însemna şi un proces de descentralizare care trebuie să prindă şi contur material odată şi odată.
– Fiind candidat pe colegiul 2 Timişoara, din partea USL, călcaţi pe urmele lui Nicolae Robu. Veţi avea un „fir roşu” cu primarul Timişoarei pentru problemele Timişoarei? S-a pus problema în USL vizavi de crearea unui comandament de urgenţă, format din parlamentarii din oraşul de pe Bega, care să intervină atunci când Timişoara are probleme urgente, ce nu suferă amânare?
– Sunt împotriva organismelor paralele la problemele existente, doar când aceste organisme lipsesc ele trebuie create, dacă nu, trebuie activate sau îndemnate să fie active. Cred că relaţia cu primarul Timişoarei, Nicolae Robu, va fi întotdeauna foarte bună, dar mai degrabă se poate spune, metaforic, că voi avea un „fir roşu” direct la problemele şi nevoile acestui oraş.
