Maxilarul de homo sapiens botezat Ion, vechi de circa 40.000 de ani, a fost descoperit în anul 2002 de un grup de speologi de la Timișoara într-una din cele 200 de peșteri din Munții Aninei – județul Caraș-Severin. După ce procedurile de datare s-au încheiat, cercetătorii au ajuns la concluzia că osul nu este unul oarecare, ci reprezintă cel mai vechi rest de om modern din Europa.
Peștera în care a fost găsită prețioasa fosilă umană este parțial inundată. Grupul de speologi timișoreni, Proacvagrup, care a făcut istorica descoperire a fost nevoit să treacă printr-un sifon, o galerie inundata complet, prin care se poate trece numai cu costum de scafandru și cu echipament complet.
Mandibula este de homo sapiens, de om modern. Cel mai vechi om modern din Europa. Cele mai vechi resturi de om modern sunt în Africa, iar în Europa, până la descoperirea din Munții Aninei, erau undeva în jurul a treizeci și ceva de mii de ani
Prin faptul că în zona asta s-a găsit un rest de om modern mai vechi decât tot ce era cunoscut în Europa Occidentala, ne dă indicații că putea fi un culoar de trecere pe aici în ceea ce privește răspândirea populației de homo sapiens pe continentul nostru. Înseamnă ca în aceeași perioada, în Europa, homo sapiens trăia în paralel cu omul de Neanderthal, două specii diferite. Omul de Neanderthal trăia în Europa în aceeași perioada în care primii oameni moderni, urmașii lui homo erectus, populau Africa.
Rămâșițele de la Anina sunt exact din perioada în care homo sapiens a plecat din Africa spre Asia și Europa, dar chiar in acele timpuri omul de Neanderthal dispărea din Europa. Inevitabil s-au întâlnit unul cu altul. Exista mai multe teorii, printre care cea potrivit căreia populația de oameni de Neanderthal a fost decimată de către homo sapiens. Dar mandibula lui Ion și alte fosile de om modern demonstrează că neanderthalienii și oamenii moderni nu s-au războit intre ei, ci s-au amestecat, pentru că Ion are unele trăsături caracteristice omului de Neanderthal.
Cercetătorii au crezut la început ca omul, botezat la scurt timp Ion, a locuit chiar în peștera respectiva, în plina epoca de piatră. Dar, după investigații ulterioare, s-a ajuns la concluzia că peștera nu a fost locuită. Nu s-au găsit unelte, prin urmare Ion a trăit și a murit în alta parte, dar, în cele câteva zeci de mii de ani de la moartea sa, mandibula a ajuns în adâncimea peșterii.
O alta descoperire care i-a impulsionat pe oamenii de știința este un craniu aproape întreg, tot de homo sapiens, dar mai tânăr cu 14.000 de ani ca Ion. După ce a fost datat, craniul a primit și el un nume romanesc – Vasile.
Numărul peșterilor din Banat ajunge la câteva mii. Peștera cu oase de la Anina are o lungime totală de peste 1 kilometru, dar are foarte multe sifoane. Partea interesantă, cea în care lucrează cercetătorii în prezent, are doar câteva sute de metri.
