Un studiu sociologic scoate la iveală percepţia timişorenilor despre ei însişi şi oraşul în care trăiesc. Desfăşurat în luna noiembrie a anului trecut, studiul a fost realizat de Universitatea de Vest din Timişoara, în colaborare cu Asociaţia Timişoara – Capitală Culturală Europeană.
Una dintre cele 21 de întrebări la care au răspuns 1064 de timişoreni se referea la expresiile care se asociază cu imaginea Timişoarei. Principalele expresii menţionate de timişoreni au fost „oraş universitar” (24,2%), „primul oraş liber din România” (22,7%), „oraşul trandafirilor” (16,4%), „mica Vienă” (13,1), „oraş multicultural” (12,7), „oraş occidental” (8%).
Pe lângă această percepţie locală, Timişoara şi-a câştigat şi o celebritate internaţională în urma Revoluţiei din 1989. După 24 de ani de la acest eveniment, încă se încearcă valorificarea întregului pontenţial generat de o asemenea reputaţie. Astfel, primarul Nicolae Robu a menţionat patru măsuri menite să atragă turiştii interesaţi de istoria recentă. Plăcuţele cu „Oraş martir” la intrările în oraş, monumentul comunismului, Muzeul Revoluţiei şi un spaţiu amenajat în subpasajul din Piaţa Victoriei vor fi principalele puncte de pe un viitor traseu turistic.
„Va trebui să marcăm faptul că Timişoara este oraş martir. Apoi avem monumentul comunismului în lucru în fază avansată. Avem Memorialul Revoluţiei şi vrem să-l extindem, să ajungem la un adevărat muzeu al Revoluţiei. Tot sprijinul pe care noi l-am acordat pentru aceste lucruri a fost nu numai prin vorbe, ci şi cu bani destul de mulţi. O idee a fost ca în subpasajul din Piaţa Victoriei să avem o parte din spaţiu dedicată pentru aşa ceva. E un loc foarte vizitat. Am avut în vedere ca turişti să fie duşi pe aceste circuite care prevăd locuri de evocare a Revoluţiei. Este foarte important să valorificăm acest lucru”, a declarat Robu.
