Acasă Cultura „Răstignit Între Cruci” – viaţa Voievodului Vlad Draculea şi viaţa Târgoviştei veacului...

„Răstignit Între Cruci” – viaţa Voievodului Vlad Draculea şi viaţa Târgoviştei veacului al XV-lea

455
DISTRIBUIȚI

VLAD 2 1Din copilăria timpurie ne lăsăm legănaţi în braţele basmelor povestite de bunici, a legendelor ascultate în serile de toamnă târzie, ne plac luptele din care ies învingătorii eroii înzestraţi cu calităţi şi ne întristăm când nu se întâmplă aşa. Trăim, fără să ştim, o istorie reală sau imaginară. Mai apoi, la şcoală, Istoria devine materie obligatorie care nu este întotdeauna plăcută elevilor, tocmai pentru că este obligatorie. Şi cu toate că Istoria este cea mai frumoasă poveste, mulţi dintre învăţători „reuşesc” să o transforme într-o povară încărcată de ani, de cifre, de date aproape inutile. Niciodată nu am putut să reţin ceva lipsit de logică. Iar logica nu se rezumă la memorarea unui „meniu”. Se memorează foarte bine pagini întregi de literatură dacă îţi imaginezi textul ca scenariu de film sau de … teatru radiofonic. Iar dacă textele ne sunt lecturate de altcineva, iar noi ascultăm, memorăm mult mai bine teoria.

****

În ultimii ani, şi în România au început să apară casete video cu filme istorice, casete audio cu opere lecturate sau sub formă de teatru radiofonic. Uneori, astfel de casete însoţesc cartea. Sunt minunate, pentru că sunt producţii complete: oferă posibilitatea de a ţine în mână cartea care miroase încă a „tipar”, dar şi posibilitatea să-i introduci pe tineri şi copii în lectură prin respectivele casete, care vin să atragă auditoriul în fermecătoarea poveste, reuşind totodată să stabilizeze mai uşor informaţia în mintea lor.

******

„Răstignit Între Cruci”, cartea I, de Vasile Lupaşc – Sfinteş

O astfel de „carte completă” este volumul „Răstignit Între Cruci”, cartea I, apărută la Editura Ler, în care autorul Vasile Lupaşc – Sfinteş se opreşte asupra uneia dintre cele mai tumultoase perioade din istoria noastră, cea a lui Vlad Ţepeş. Aş îndrăzni să numesc acest demers al autorului o scriere „protest” în calea uitării rădăcinilor noastre, pentru că, nu-i aşa, cine nu-şi cunoaşte rădăcinile este asemeni unei frunze purtate de vând aiurea. Doar cei care au rădăcini pot creşte şi se pot înălţa spre cer, iar cei care se ruşinează de trecutul lor şi de faptul că sunt români ori că istoria noastră este „pătată” de lucruri ruşinoase şi „nedemne”, înseamnă că nu ştiu nimic nici din istoriile marilor puteri, care nu sunt cu nimic mai presus decât a noastră. De prea multe ori ne plecăm capul până dincolo de ţărână în faţa străinilor, neconştientizând că ACELA este gestul nostru de umilinţă, nu faptul că suntem români.

*******

Vasile Lupaşc – Sfinteş este un român demn, pentru că doar demnitatea ne face să fim cu adevărat puternici, iar el este un om puternic. Într-o declaraţie a sa, dată cu ceva luni în urmă, l-am descoperit pe Lupaşc într-un fel incredibil şi impresionant.
Cu permisiunea domniei sale, credem că merită să-i fie cunoscută povestea de cât mai mulţi români, mai ales tineri, care nu au avut parte de poveţele unor mentori care să-i facă să devină puternici: „Eram acum câţiva ani la un mare turneu sportiv. Mă încălzisem şi simţeam că explodez de energie. Ştiam că voi câştiga! Am mers în colţul sălii pentru meditaţie. Am închis ochii şi înaintea mea a apărut ca de fiecare dată, câmpia de la Călugăreni cu aerul ei vălurit de căldura. Mihai, voievodul românilor, voievodul stră-străbunicilor mei, şi-a mânat calul încet între oastea noastră şi turci. Şi-a smuls zalele, le-a trântit la pământ şi a ţâşnit singur înspre păgâni. Barda lui ajungea dincolo de soare şi năştea între România şi duşmani un zid de netrecut. Îmi venea să răcnesc atunci ca şi soldaţii din spatele lui Vodă, care simţeau că nu mai pot fi înfrânţi niciodată. N-am făcut-o … Dar acea energie incredibilă, sublimă şi acel sentiment că ‘noi putem!’ mi-a invadat fiecare parte a corpului. Am câştigat lejer şi am ascultat iar imnul Ţării cu pielea zbârlită pe mine. Apoi m-am întors la echipa mea şi am văzut feţe crispate, speriate – Eu am picat cu un francez … mă rupe! Şi dacă trec de el, oricum, o iau de la german… De ce??? De ce gândeau colegii mei aşa? Nici ei nu ştiau… Atunci mi-am dat seama: pentru că nu au învăţat cine sunt ei înşişi, de unde vin, cine au fost înaintaşii lor! Le-am povestit seara la hotel despre eroii noştri care au clădit şi ţinut Ţara. Despre oameni care au salvat Europa, lăudaţi de Papă şi celebraţi din Viena până în Veneţia sau Madrid. Eram supărat şi mirat că există la noi copii care încep să uite. În seara aceea am început să scriu o mie de cărţi despre o mie de eroi care nu ne lasă să ne simţim inferiori, să pierdem. Aceasta este prima dintre ele…” (Vasile Lupaşc).
Ce frumoasă declaraţie de dragoste pentru ţară, pentru neam, din partea unui OM, Vasile Lupaşc – Sfinteş, care nu este politician, parlamentar sau ministru. Admirabil!

********

„Răstignit Între Cruci” este un roman care prezintă în amănunt viaţa Voievodului Vlad Draculea şi viaţa Târgoviştei veacului al XV-lea.
Pătrundem câteva clipe în povestea lui Vasile Lupaşc, printr-o descriere asemănătoare tărâmului din basmul „Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte”, în care începem cu izvorul neuitat care ne menţine ca români, adică, cu tradiţiile:
„Coborând dinspre înălţimile tari ale Predealului, drumul spre câmpie se opreşte, parcă să-şi tragă răsuflarea, cam în dreptul cotului Ialomiţei, deasupra cetăţii de scaun a Târgoviştei. Aici, primăvara lui 1452 venise mai devreme ca în alţi ani şi mai încărcată de flori şi miresme. Chiar şi spre negurile munţilor, acoperiţi mai tot anul cu zăpadă şi gheaţă, urcau acum, pe toate cărările, umblate sau nebănuite, fiori de lumină şi căldură ce trăgeau oamenii spre cântec şi veselie.
Nevestele porniseră odată cu lumina zorilor goana lor prin ogrăzi şi pe uliţe, iar satele înşirate de-a lungul râurilor sau răspândite pe versanţii însoriţi ai dealurilor înalte, parcă îşi strigau unele altora vorbe de duh.
Cum era datina încă din vremea dacilor, în prima zi de primăvară, fetele nemăritate purtau cu ele şnururi împletite din sfori albe şi roşii pe care să le dea primului flăcău ieşit în cale.”
Cartea lui Lupaşc este o splendidă împletitură între naraţiune şi istorie, literatură îmbinată meşteşugit cu mesaje ale Voievodului Vlad Ţepeş: „Trebuie să luaţi aminte că atunci când un om sau un domn est puternic şi tare, atunci poate să facă pace după cum vrea; dar când este fără putere, unul mai tare va veni asupra lui şi va face cu el ce va voi.” Este un fragment din scrisoarea trimisă de Vlad Ţepeş braşovenilor la 10 septembrie 1456.
Iar un ienicer sârb din acea vreme mărturisea: „Totuşi, ne cuprinsese o spaimă mare, deşi Voievodul român avea o oaste mică şi peste tot eram cu mare grijă şi ne îngropam în fiecare noapte în şanţuri, totuşi nu puteam fi siguri. Ne-au lovit într-o noapte încât au omorât oameni, cai, cămile, au omorât o sută de mii de turci.”, menţiona Constantin Mihailovici de Ostroviţa în „Memoriile unui ienicer sârb”.

„Răstignit Între Cruci” este un roman captivant, iar şcolarii se por bucura de lectura cărţii înregistrate pe caseta audio, descoperind una dintre cele mai frumoase pagini din istoria noastră, care a stat sub zodia lui Vlad Ţepeş. Cartea trebuie citită, iar caseta, ascultată. Va fi un balsam pentru minte, inimă şi suflet.

Comentarii

comentarii