Acasă Politica Reformatori vs. Conservatori! Timișul se află printre primele județe din țară cu...

Reformatori vs. Conservatori! Timișul se află printre primele județe din țară cu vot reformator

1337
DISTRIBUIȚI

Sociologul Horia Băcanu, din cadrul Universității de Vest Timișoara, vorbește despre cele câteva premiere înregistrate la alegerile parlamentare, din 6 decembrie, și atrage atenția că Timișul se află printre primele județe din țară cu vot reformator, locul 3 pe România.

Băcanu prezintă câteva concluzii, la cald, despre parlamentarele din 6 decembrie 2020, în care PSD adjudecă 30% din opțiuni, PNL 25%, USR-PLUS 15%, AUR 9%, UDMR 7%, PMP 5%.

Reformatori vs. Conservatori. Mai întâi, câteva premiere:

1. Cea mai redusă participare la vot din ultimii 30 de ani pentru parlamentare (cu o motivație parțială legată de temerile specifice pandemiei), dar și intrarea în legislativ a unei formațiuni vădit ultranaționaliste (AUR), extremist-conservatoare, după mai mulți ani de absență a acestei zone de reprezentare politică din Parlament.

2. Tot premieră este și marele eșec politic al acestui an de criză, când a lipsit orice propunere pentru stimularea votului: măsuri pentru introducerea votului electronic, pentru generalizarea votului prin corespondență, pentru votul în mai multe zile și votul anticipat – absența oricăror măsuri de acest tip a părut să fie justificată de PNL prin faptul că doar un electorat mobil și deschis către nou ar utiliza aceste metode de vot, ceea ce ar avantaja USR PLUS, dar iată că lipsa acestor măsuri a permis distanțarea PSD pe primul loc în rezultatele de vot. Ce era mai rău pentru PNL? Să câștige PSD primul rezultat sau să câștige USR mai multe voturi (prin metode noi de vot)?

3. O premieră de comunicare politică: devine partid parlamentar un partid extremist, care fructifică mijloacele de comunicare online și intră în Parlament la numai un an de la înființare, fiind practic un partid de nickname-uri online, fără o rețea politică de militanți și candidați cu adevărat cunoscuți, ca și cum ar fi absolut nesemnificativ dacă acești militanți există în realitate (este semnificativ exemplul candidatului AUR din circumscripția Timiș care este aproape de validarea mandatului în timp ce este controlor de trafic într-o gară din Londra).

Revenim la „marea surpriză” din 6 decembrie 2020, rezultatul incredibil obținut de PSD, primul loc în opțiunile pentru alegerile parlamentare, care nu mai este chiar așa o surpriză dacă aliniem trei condiții favorizante:

1. Eroarea PNL de a avansa tehnocrați slabi în comunicarea guvernamentală legată de pandemie – cazul Arafat și mulți alții – când se știe foarte bine că în melanjul românesc balcanic tehnicienii nu prea au credibilitate. Premierul s-a exprimat și a comunicat des despre măsurile împotriva covid, nu neapărat suficient și eficient, însă a lipsit mai ales o linie a doua a liderilor, noii primari și președinți de consilii județene, care au dus o campanie nefiresc de liniștită și relaxată, detașată de criza pandemică.

2. Fără un pact politic pentru gestionarea crizei pandemice, a fost deschisă calea unei antagonizări dure a taberelor politice în jurul subiectului pandemiei – cel mai important subiect al acestei campanii electorale; PSD a câștigat zi de zi procente pe acest subiect;

3. Măsurile greșite de închidere a școlilor (dar și a piețelor), în antiteză cu lipsa de reglementări dure pentru supermarketuri și mall-uri, au arătat lipsă de interes față de viața de zi cu zi a românilor în pandemie – și așa a rămas în opinia majorității votanților activi radicalizați.

Horia Băcanu aduce unele explicații și despre bazine electorale. El susține că votanții PSD pot foarte bine să ajungă prin flotare către AUR, dar și invers. La fel cum și votanții PNL pot foarte bine să ajungă prin flotare către USR-PLUS, ori invers.

Prima grupare este cea reprezentată de politicieni conservatori, mai mult sau mai puțin naționaliști și extremiști, care în general neagă licitatea statului, care se declară social-democrați, dar care sunt conservatori opozanți ai reformării instituțiilor politice și sociale. A doua grupare a electoratului este reprezentată de politicienii reformiști și moderați, care se află în zona pro-europenismului, mai progresiști și mai liberali în gândire și în acțiuni.

În PNL și în USR-PLUS se află majoritatea acelor politicieni care gândesc progresismul prin profesionalizarea politicii și prin transparentizarea și modernizarea instituțiilor, în timp ce aripa conservatoare, vopsită în social-democrație, emană prin toți porii neo-naționalisme de tot felul, în lipsă de inspirație.

Acestea fiind spuse, o ierarhie a rezultatelor obținute în alegerile parlamentare din 6 decembrie pe fiecare județ (plus capitala), după dihotomia ponderii totale a procentelor obținute de partidele reformatoare (PNL și USR-PLUS), în raport cu cele conservatoare (PSD + AUR), arată o imagine foarte fidelă a unei hărți a României politice 2020.

Timișul, spre exemplu, se află între primele 5 județe cu vot reformator (locul 3 pe țară), chiar dacă unii vad doar că scorul obținut de PNL Timiș este sub media pe țară a PNL. Cu alte cuvinte, Timișul este printre cele mai pro-occidentale județe, dar competiția internă din tabăra reformatorilor este mult mai intensă decât în alte județe și zone ale țării, poate chiar prea conflictuală. Merită amintită aici situația inedită de conflict dintre USR-PLUS și PNL în procesul de formare a majorităților la Consiliul Local Timișoara și Consiliul Județean Timiș. Conflictul a adus costuri mari, mai ales prin demobilizarea electoratului PNL pro-reforme, care a preferat să nu se mai exprime, supra-expus unei dezbateri interne fără sens – este de părere Horia Băcanu.

Comentarii

comentarii