Membrii Comitetului de Iniţiativă al Liderilor Revoluţiei din Decembrie 1989 Timişoara sunt revoltaţi de modul în care a fost prezentată Revoluţia din Timişoara în cartea „1989 – Maşina de Scris”, a profesorului Costel Balint, lansată joi, la Timişoara.
„Elucrubează despre Revoluţia din Timişoara. Nu mai putem accepta mistificarea. E şi aburul alcoolului la mijloc, dar e şi multă mizerie în carte. Cred că au finanţat cartea cei împotriva cărora am luptat în decembrie 1989”, a declarat juristul Emil Vlădesan, vineri, 21 decembrie, cu prilejul marcării unui an de la lansarea celei de-a Treia Proclamaţii de la Timişoara.
„El, anual, scoate câte o cărticică şi prezintă fel de fel de fapte. După 23 de ani, aburii beţiei nu i-au trecut şi s-a ajuns la o mistificare totală a Revoluţiei de la Timişoara”, a subliniat Gheorghe Lungu.
Revoluţionarii vor propune un proiect de lege prin care Timişoara să fie diferenţiată net de restul oraşelor, unde, chipurile, ar fi avut loc revolte, în decembrie 1989. În Timişoara sunt 250 de luptători cu merite deosebite, iar în Timiş, 479.
Între 16 și 22 decembrie 1989, timişorenii au luptat singuri împotriva Securităţii şi armatei ceauşiste. „Timişoara a fost unică. A fost instituită legea marţială. Am fost în plin război, iar Timişoara urma să fie ştearsă de pe faţa pământului. Timp de şase zile, am luptat cu mâinile goale împotriva armelor de foc, de aceea au fost şi peste 100 de morţi. A fost mai întâi revoltă, apoi război, formarea primului partid, Frontul Democrat Român, şi a urmat revoluţia. Sunt argumente puternice pentru a ne diferenţia de restul oraşelor şi avem autoritate morală să cerem guvernului să facă acest lucru prin lege”, a spus Vlădesan.
