Pentru 2010
Inundaţiile, gerul, incendiile şi grindina
Deşi Legea 381 din 2002 era proastă şi nu venea în sprijinul efectiv al agricultorilor, acum s-a abrogat, iar fermierii nu mai au nicio bază juridică pentru a-şi asigura holdele. Această lege prevedea că, dacă într-un judeţ erau calamitate o parte din culturi, guvernul trebuia să declare mai întâi tot judeţul calamitat, pentru ca oamenii să primească despăgubiri, dar era nevoie de timp, birocraţie multă şi completarea de teancuri de hârţoage. Totuşi, mai era o şansă. Acum, fermierii nu mai au niciuna. “Dacă pe un areal a fost ger sau grindină sau inundaţii şi au fost distruse culturile, iar guvernul nu dădea ordonanţa, fermierii, deşi erau asiguraţi, nu primeau nimic. Rămâneau cu paguba imensă. La ora actuală, s-a amânat şi Legea 381. Eu am poliţă, dar degeaba. Nu au pus nimic în loc. Aşa ceva nu se poate”, a spus Petru Berci, vicepreşedintele Asociaţiei Producătorilor de Cereale şi Plante Tehnice Timiş. În acest moment, pe masa guvernului este o ordonanţă în analiză, prin care să se acopere riscurile catastrofice până va apărea o nouă lege. În 15 –17 martie, la Madrid, va avea loc conferinţa privind riscurile catastrofice în Europa, unde se vor analiza toate situaţiile catastrofale posibile şi imposibile ce ar putea lovi Uniunea Europeană şi apoi se vor da alte norme juridice şi la noi. Fermierii timişeni au ajuns la disperare, fiindcă se simt cu totul abandonaţi şi la discreţia naturii. “Efectiv, nu mai beneficiem de nimic”, a subliniat Berci. Patru sunt riscurile naturale în Timiş care îi îngrozeşte pe agricultori – inundaţiile, gerul, incendiile şi grindina.
2010 va fi unul dintre cei mai dificili ani
Dar situaţia este şi mai dramatică. Pentru lucrarea unui hectar de grâu, un agricultor plăteşte aproximativ 2.000 de lei, iar în lipsa subvenţiilor nu va scoate niciun profit prin vânzarea producţiei. Deşi Ministerul Agriculturii susţine că se dau în continuare alte forme de sprijin, fermierii timişeni spun că sunt total decapitalizaţi şi primesc bani numai pe unitatea de suprafaţă. “Concurentul numărul unu este faptul că s-au anulat toate subvenţiile, atât în cultura mare, cât şi în zootehnie, a rămas numai subvenţia pe hectar pe 2010, iar îngrăşămintele pentru noi reprezintă un paradox şi sunt foarte scumpe. În două luni, preţul a ajuns până la 70 de lei, de la 50 lei. Nu îşi are justificarea această majorare din partea producătorilor de îngrăşăminte. În acest moment, nu există nici subvenţie pe motorină. Acum, s-a făcut notificare la Bruxelles, pentru a se reduce acciza la zero pentru motorina utilizată în cultura mare. Dacă nu se vor găsi forme de sprijin, 2010 va fi unul dintre cei mai dificili ani. E păcat că fermierii nu dispun de principalul factor de creştere a producţie –îngrăşămintele”, a spus Berci. Din cei 115 euro sprijin, fermierii au primit numai 49 euro, iar oamenii sunt foarte nemulţumiţi, fiindcă, deşi ne aflăm în Uniunea Europeană de trei ani, subvenţia este cea mai mică din toate ţările. De exemplu, agricultorii unguri primesc 250 de euro pe hectar, iar agricultorii români nici jumătate din această sumă.
Comentarii
comentarii
