Marius Cârceie, Flavius Boncea, Gheorghe Ciuhandu şi nu numai, vreo 8-9 oameni, ţărănişti, merg, la sfârşitul acestei săptămâni, la comemorarea lui Iuliu Maniu de la Sighet – locul unde acesta s-a stins din viaţă, în 5 februarie 1953, la penitenciarul din localitate.
Flavius Boncea şi Marius Cârceie au devenit, între timp, „exilaţi” sau „autoexilaţi” ai PNŢCD Timiş, asta deşi Cârceie a candidat pentru funcţia de preşedinte al consiliului judeţean la locale, iar Boncea este consilier local al acestei formaţiuni, care oficial nu are aripi, dar neoficial e plină de rupturi, deşi s-au încercat şi se încearcă tot felul de formule împăciuitoare. Acum, cei doi, şi alţi câţiva ca ei nu prea mai au dialog cu actuala conducere a PNŢCD, pusă de la Bucureşti, mai ales datorită faptului că nu apreciază apropierea ţărăniştilor din Timiş de PDL, în alianţa cu care au participat la alegeri – ARD, fapt afirmat şi de fostul preşedinte al PNŢCD Timiş, Gheorghe Ciuhandu.
Sunt două întâlniri separate, una organizată la sfârşitul săptămânii, de filiala din Maramureş, unde merg cei mai sus pomeniţi şi o întâlnire ce a avut loc marţi, organizată de Pavelescu, unde ţărăniştii timişeni nu s-au dus, o manifestare în memoria lui Iuliu Maniu având loc la sediul PNŢCD Timiş, luni, 4 februarie.
Iuliu Maniu a fost preşedintele Partidului Naţional Ţărănesc (1926-1933 şi 1937-1947)
Iuliu Maniu s-a născut la 8 ianuarie 1873, în localitatea Şimleu Silvaniei, din judeţul Sălaj. A studiat dreptul la universităţile din Cluj, Viena şi Budapesta, devenind doctor în drept în anul 1896. A devenit membru al Partidului Naţional Român din Transilvania, fiind cooptat în 1897, la numai 24 de ani, în Comitetul de Conducere al PNR. În 1907 este ales vicepreşedinte al partidului. Doi ani mai târziu, devine deputat în Parlamentul de la Budapesta, susţinând drepturile legitime ale românilor din Transilvania. Pe 22 mai 1906 ţine primul său discurs în Dieta de la Budapesta, acesta, ca şi întreaga sa activitate, reliefându-i intransigenţa şi curajul în afirmarea propriilor principii. În urma „Declaraţiei de autodeterminare a românilor din Imperiul Habsburgic” (18 octombrie 1918) şi după eşuarea tratativelor cu guvernul maghiar, Consiliul Naţional Român a hotărât ruperea Transilvaniei de Austro-Ungaria şi convocarea Adunării Naţionale la Alba-Iulia. Iuliu Maniu a jucat un rol hotărâtor în Unirea Transilvaniei cu Vechiul Regat, organizând Adunarea Naţională de la Alba-Iulia (1 decembrie 1918). Ajuns preşedinte al Partidului Naţional Român (1918-1926), a purtat tratativele în vederea fuziunii cu Partidul Ţărănesc, condus de Ion Mihalache (1918-1926). În urma acestora, la 10 octombrie 1926, a luat fiinţă Partidul Naţional Ţărănesc. Iuliu Maniu a fost preşedintele Partidului Naţional Ţărănesc (1926-1933 şi 1937-1947) şi de trei ori preşedinte al Consiliului de Miniştri (noiembrie 1928-iunie 1930, iunie 1930-octombrie 1930, octombrie 1932- ianuarie 1933). „Eu sunt adânc convins că partidul acesta în care m-am născut şi în care vreau să mor are cele mai sănătoase şi cele mai potrivite vederi şi metode pentru a asigura prosperitatea ţării noastre şi veşnica ei dăinuire”. (discurs ţinut la şedinţa Comitetului Executiv al PNŢ din 23 noiembrie 1937 de Iuliu Maniu.
Comemorat şi la Timişoara
PNŢCD Timiş a organizat o manifestare în amintirea celui care a fost Iuliu Maniu, luni, 4 februarie, la Timişoara, la sediul partidului, cu participarea deţinuţilor politici şi a istoricilor, care şi-au adus aminte de Maniu. De altfel, ţărăniştii au de gând să facă o solicitare la primărie pentru ca pe strada ce poartă numele de Iuliu Maniu să se ridice un bust al marelui om politic.
„E o comemorare necesară a unui important om politic ţărănist, dar nu numai, un important patriot. Vrem să marcăm cei 60 de ani ce s-au scurs de la dispariţia sa în temniţele comuniste şi să încercăm, cumva, transpunerea lui în valoare de simbol”, a spus Adrian Orza, preşedinte PNŢCD Timişoara, la manifestare.
