România ocupă locul 82 din 173 în clasamentul statelor cu risc de dezastre naturale, potrivit Raportului Mondial al Riscurilor , realizat de Institutul pentru Mediu și Securitate Umană din cadrul Universității Națiunilor Unite.
Potrivit documentului, ”riscul de catastrofe naturale al oricărei țări depinde inclusiv de condițiile economice, sociale și instituționale ale societății sale”. Raportul ierarhizează 173 de state în funcție de indicatori privind susceptibilitatea structurală, capacitatea de gestionare a unei catastrofe naturale și expunerea la hazarde naturale. România este mai expusă riscurilor decât Republica Moldova (108), Botswana (109) și Bulgaria (118). Qatar este statul cu cel mai scăzut risc de dezastre naturale, ocupând poziția 173 în clasament. Raportul a desemnat Vanuatu ca fiind țara cu cel mai mare risc de dezastre naturale. Micul stat insular din Oceanul Pacific este lovit frecvent de ciclonuri și este extrem de vulnerabil față de efectele schimbărilor climatice.
Conștientizare la nivel mondial
Pe 13 Octombrie se aniversează Ziua Internațională pentru Reducerea Riscului Dezastrelor Naturale, desemnată în anul 2009 de către Organizația Națiunilor Unite pentru a promova la nivel global prevenirea dezastrelor naturale şi pregătirea populațiilor pentru astfel de fenomene, la nivel global. Cu acest prilej, Fundația Terra Mileniul III readuce în atenţia publicului problema accentuării efectelor schimbărilor climatice pe teritoriul României, prin prezența unor fenomene ce afectează siguranța populației și economia națională: secetă extremă, inundaţii, incendii, alunecările de teren. Modificările climatice legate de tendinţele globale de încălzire generează noi incertitudini referitoare la magnitudinea şi frecvenţa unor hazarde. În ultimii 20 de ani am asistat la tot mai multe precipitaţii sub formă torenţială şi la perioade secetoase tot mai îndelungate. Neaplicarea adecvată a legislaţiei specifice, a determinat o înrăutăţire a condiţiilor de mediu prin despăduriri necontrolate, distrugeri ale perdelelor forestiere şi ale sistemelor de irigaţii din câmpie şi o accentuare a impactului hazardelor naturale asupra societăţii .
Incendii devastatoare și secetă extremă
România a resimțit acut anul acesta efectele distrugătoare ale incendiilor și secetei. Sute de hectare de pășune și de fond forestier au fost înghițite de flăcări, provocate în majoritatea cazurilor de temperaturile ridicate. Suprafețe întregi de culturi au fost calamitate în mai multe județe din cauza fenomenului de secetă. Pierderile înregistrate la producția de cereale din România se ridică la 2,5-3 miliarde de euro, potrivit Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR). Acest lucru se traduce prin creșterea prețurilor la alimente și creșterea importurilor. De asemenea, au fost alocate sume imense de la bugetul de stat pentru acordarea de plăți compensatorii fermierilor afectați de pierderea recoltelor.
Siguranța energetică, în pericol
Seceta prelungită a avut un impact major și asupra sectorului energetic. Cel mai mare producător de energie electrică din țară, Hidroelectrica SA, a fost obligat să activeze clauza de forță majoră, pentru al doilea an consecutiv, din cauza scăderii accentuate a debitelor pe Dunăre și pe principalele râuri interioare. Producția de energie a înregistrat minimul istoric de la înființarea societății până în prezent. Mai mult, din cauza scăderii nivelului Dunării, centrala nucleară de la Cernavodă a fost la un pas de închidere. Descreșterea resurselor de apă, în special în zonele deficitare, va accentua consecințele lipsei de apă, atât la nivel național, cât și global, efectele fiind amplificate de poluare. Deficitul pluviometric va afecta toate domeniile de activitate, populațiile și ecosistemele. În prezent, se estimează că aproximativ 11% dintre europeni și 17% din teritoriul european suferă din cauza sărăcirii resurselor de apă. Seceta a devenit mai frecventă și are o durată mai mare cu 20% față de acum 30 de ani.
