România e printre fruntașe în UE, potrivit unei statistici OMS preluate de Euronews Italia.
Astfel, aproape unul din cinci europeni (19%) afirmă că a avut în 2019 episoade de băut intens cel puțin o dată pe lună, arată G4Media.ro.
Cea mai mare proporție a adulților care participă la astfel de episoade măcar o dată pe lună se regăsește în Danemarca (38%), urmată de România (35%), Luxembourg (34%), Germania (30%) și Belgia (28%).
Interesant este că țări în care o parte semnificativă a populației bea zilnic, cum sunt Spania și Italia, se află la coada clasamentului băutului intens, cu 6%, respectiv 4%.
Statistica OMS arată că dintre cele zece țări din lume în care se bea cel mai mult, nouă sunt din UE. Dar există diferențe mari de la țară la țară. Dacă ți se pare că europenii beau mult, bănuiala ta e corectă: în Europa se bea mai mult alcool decât oriunde altundeva. În Europa persoanele de peste 15 ani beau în medie câte 9,5 litri de alcool pur anual, echivalând cu 190 litri de bere, 80 de litri de vin sau 24 de litri de tărie. Datele provin din raportul pe 2021 privind Europa întocmit de Organizația Mondială a Sănătății (OMS
Consumul total de alcool per capita a scăzut cu 2,5 litri (21%) în 2000-2019 în „Regiunea Europeană a OMS”, care cuprinde o zonă geografică vastă cu 53 de țări, inclusiv Rusia și foste state sovietice precum Moldova. Țările europene cu cel mai mare consum de alcool per capita erau în 2019 Cehia (14,3 litri), Letonia (13,2), Moldova (12,9), Germania (12,8), Lituania (12,8), Irlanda (12,7), Spania (12,7), Bulgaria (12,5), Luxembourg (12,4) și România (12,3), scrie profit.ro.
Potrivit unui raport din acest an al Institutului Național de Statistică frecvența consumului intens de alcool este de aproape 3 ori mai mare în România – 11,1% – comparativ cu media Uniunii Europene – 3,7%.
În mod paradoxal, în timpul pandemiei, consumul de alcool a fost la același nivel cu cel dinainte, din 2019.
La bere de exemplu, consumul a fost chiar mai mare în 2020 față de 2019. La un an după pandemie, consumul de ”tării” a crescut cu 50%, potrivit datelor publicate de Statistică.
În România cel mai mult alcool se bea în Oltenia, urmată îndeaproape de Moldova, la ceva distanță în Dobrogea , în regiunea de Centru și de Nord-Vest, în Banat și în Capitală.
Oltenii și moldovenii conduc detașat la ”tării”!. La bere pe primele două locuri sunt tot oltenii și moldovenii, urmați de românii din regiunea Centru a țării.
La consumul pe grupe de vârste, paradoxal, consumul din grupa 25-34 de ani și cel de 50-64 de ani sunt campionii, premiul fiind adjudecat aproape la egalitate, pe locul al treilea situându-se tinerii sub 24 de ani!
În Vestul țării generația celor de sub 25 de ani beau mult mai puțin, psihologii punând asta nu pe seama unei conștientizări mai puternice a efectelor nocive ale alcoolului, ci mai degrabă de teama de a nu fi fotografiați și puși pe Snapchat, Instagram sau Facebook de vreun amic binevoitor.
Conform studiilor generațiile tinere par să considere berea ca fiind neautentică și neatrăgătoare.
Cel puțin unul din 10 români (11,1%) consumă alcool ”intens” cel puțin o dată pe săptămână, arată cel mai recent Raport al stării de sănătate a populației, publicat de Institutul Național de Sănătate Publică. Peste 12% dintre tinerii români (15-24 de ani) consuma alcool de 2-3 ori pe săptămână, iar 38% spun că nu consumă deloc. În schimb, numărul celor care spun că beau zilnic este foarte mic.
Consumul total de alcool măsurat prin datele referitoare la vânzări a fost în medie de 10 litri de alcool pur per adult în țările Uniunii Europene în anul 2018, în scădere de la 11 litri în anul 2008, arată datele din raportul INSP. (datele din anii 2018 și 2019 sunt cele mai recente cuprinse în raportul anual al INSP – n.red).
Valoarea consumului total de alcool în România a fost în anul 2018 de 10,1 litri de alcool pur per adult și a înregistrat o scădere din 2008 de la valoarea de 12 litri de alcool pur per adult, arată același raport.
38% dintre tinerii români spun că nu consumă alcool deloc. 12% beau de 2-3 ori pe săptămână.
În afară de cantitate, frecvența și intensitatea consumului sunt, de asemenea, importante pentru evaluarea consumului dăunător de alcool, spun specialiștii.
La Giurgiu, din observațiile făcute sporadic și nu ca urmare a vreunui studiu, cea mai frecventă băutură consumată este berea. Consumul de vin cumpărat din marketuri sau consumat la restaurant este mic, deoarece mulți dintre giurgiuveni cumpără struguri și fac vin pentru consumul propriu sau cultivă struguri pentru vin în vii pe terenuri reduse , în aproape toate localități din județ. Predomină zaibărul și nicidecum vinurile nobile ce necesită o tehnologie specială…
În privința frecvenței, în România, s‐au înregistrat consumuri mai mari de alcool astfel: lunar (28,3%), mai rar de odată pe lună (19,35) și niciodată în ultimele 12 luni (30,5%) comparativ cu cele ale UE, respectiv 22,8%, 13,9 % și 26,2%.
Comentarii
comentarii
