Pentru realizarea acestui studiu au fost chestionate peste 1.200 de persoane – decidenţi în procesul de cumpărare sau care îl influenţează – prin metoda intervievării faţă în faţă. Respondenţii au o vârstă cuprinsă între 15 şi 65 de ani şi provin din oraşe mari, precum Bucureşti, Timişoara, Iaşi, Cluj Napoca, Constanta şi din oraşe medii, ca Arad, Târgu Mureş, Râmnicu Vâlcea, Piatra Neamţ sau Târgovişte.
Confirm rezultatelor studiul ShopperTrends 2009, comerţul modern îşi continuă ascensiunea numerică şi valorică. Totuşi, comerţul tradiţional păstrează ponderea valorica cea mai mare (două treimi) din retailul bunurilor de larg consum. Hipermarketurile atrag cel mai mult din bugetele gospodăriilor, întărindu-şi supremaţia prin creşteri şi mai mari faţă de 2008. Discounterii au înregistrat un avans semnificativ în ultimul an, crescând mult în opţiunile şi preferinţele cumpărătorilor şi apropiindu-se de performanţa supermarketurilor.
2008 a înregistrat creşteri de 18% pentru cheltuielile alocate gospodăriei (produse alimentare şi nealimentare), păstrându-se aceeaşi pondere a produselor proaspete în coşul de cumpărături (aproximativ 60%). Totuşi, o parte dintre consumatori (39%) declară o atenţie crescută faţă de preturi, fapt ce este posibil să influenţeze cheltuielile lunare în 2009. Cu toate acestea, se aşteptă o menţinere a consumului per gospodărie, deoarece consumatorii declară într-o mai mică măsură reducerea cumpărăturilor pentru produse alimentare sau trecerea către produse mai ieftine şi mărci proprii magazinelor. Dacă în 2008 cheltuielile totale pentru gospodărie ajungeau la 624 de lei pe lună, acum se ridica la 738 de lei. Media creşte în Bucureşti, unde bugetul de cheltuieli ajunge la 815 de lei pe lună.
Frecvenţa de vizitare a magazinelor nu înregistrează schimbări mari. Totuşi, consumatorii au început să viziteze mai rar comerţul tradiţional – de 3 ori pe lună chioşcurile şi alimentarele şi aproximativ o dată pe săptămână pieţele. Comerţul modern înregistrează creşteri de vizitare pentru magazinele de tip discount, pe fondul creşterii numărului acestora.
În ceea ce priveşte loialitatea faţă de marcă, în cazul situaţiilor de lipsă în stoc se înregistrează o uşoara creştere faţă de 2008 pentru dulciuri şi pentru alimente de bază. Încep să fie mai mulţi cumpărători dispuşi să aştepte pentru ca marca dorită să fie disponibilă în magazin. Totuşi, cafeaua şi produsele de îngrijire personală au pierdut din loialitate.
Preţurile mici la majoritatea articolelor şi promoţiile au recâştigat poziţii importante în loializarea cumpărătorilor, în timp ce caracteristici precum sortimentaţia, mărci premium şi ambient spaţios devin secundare în atractivitatea magazinelor. Uşurinţa cu care se pot face cumpărăturile rămâne totuşi criteriul cheie în loializarea consumatorilor.
Consumul categoriilor alimentare va fi afectat pentru unii dintre respondenţi prin reducerea cantităţii (41%) – în special pentru produsele de impuls, alternativ cu preferinţa pentru promoţii (35%) sau cu reducerea cheltuielilor care nu sunt absolut necesare (cumpărarea doar a produselor de strictă necesitate 49%, reducerea cadourilor 32%). Creşterea preţurilor determină o reducere a consumului pentru produsele de impuls (snacksuri, răcoritoare, ciocolată, îngheţată), pentru băuturi alcoolice, dar şi pentru câteva din produsele alimentare de bază (cafea, carne, pâine).
Conform studiului, se va înregistra o continuare a creşterii interesului consumatorilor faţă de mărci private. Percepţia mărcilor proprii magazinelor este încă neclară, cumpărătorii oscilând între opinii pozitive şi indecizie vizavi de mărcile private (nu sunt cunoscute, deci trebuie bine evaluate înainte de cumpărare, nu oferă acelaşi raport preţ – calitate ca şi mărcile producătorilor, se adresează celor cu venituri mici). Cele mai cunoscute sunt ARO, deţinută de reţeaua Metro, Marca No.1 (Carrefour), Clever (Billa), K (Kaufland) şi Winny, de la Cora.
Comentarii
comentarii
