Vineri, 20 aprilie 2018, ora 19, va avea loc la Filarmonica Banatul Timişoara, bv. CD Loga nr. 2, al doilea concert simfonic al Festivalului Internaţional „Timişoara Muzicală” 2018, care va fi condus de maestrul Gheorghe Costin.
Acesta este format din două lucrări de referinţă ale lui Johannes Brahms – Concertul pentru pian şi orchestră nr.1 în la minor, op.77 şi Simfonia nr.3 în fa major, op.90.
Concertmaestrul Mircea Tătaru a explicat: Robert Schumann a contribuit foarte mult la devenirea lui Brahms ca muzician şi compozitor. L-a încurajat şi l-a introdus în diverse cercuri de cultură ale vremii. De aceea, când în 1854, Brahms află că acesta se afla într-un azil de boli nervoase, ca urmare a unor crize şi tentative de sinucidere, se duce la Düsseldorf pentru ca să încerce să o ajute pe soţia acestuia, Clara şi pe cei şapte copii ai săi. Mai apoi, în dorinţa de a-şi exprima compasiunea începe să compună lucrări pentru pian, între care o sonată pentru două piane, dar mai ales acest minunat concert pe care-l vom asculta vineri. De altfel, partea a doua a concertului este în strânsă legătură cu moartea lui Schumann. Această lentă pagină a creaţiei lui Brahms, vibrează de un profund simţământ religios, oferă împăcare şi linişte.
Prima audiţie absolută a avut loc la Hanovra în ianuarie 1859, cu Brahms ca solist. Cinci zile mai târziu concertul a fost prezentat la Leipzig, unde se consideră a fi prima audiţie oficială. Într-o parte a sălii (probabil adulatorii lui Wagner), s-au auzit vociferări şi fluierături, o manifestare anti-Brahms plină de vulgarităţi. Au existat însă şi motive reale de nemulţumire. Brahms a exclus spectaculosul din discursul solistic, tocmai lucrul pe care-l iubea publicul perioadei romantice. Brahms duce mai departe ideile lui Beethoven, dezvoltă raportul dintre solist şi orchestră, încercând o închegare armonioasă şi obţinerea unei unităţi în parcursul concertant. Ceea ce obţine este una dintre cele mai ferme şi personale atitudini în dezvoltarea unui nou gen concertant — simfonia cu solist obligat. Acest principiu îl va duce la desăvârşire în următoarele sale creaţii concertante. Vorbind despre premieră ca despre „un strălucitor şi incontestabil fiasco”, Brahms completează că- în ciuda celor întâmplate- „concertul va place într-o zi”. Câţiva ani mai târziu, tot publicul din Leipzig va aplauda îndelung răscolitoarea lucrare. Vom asculta concertul în interpretarea pianistului Csiky Boldizsár jr.
Comentatori ai creaţiei lui Brahms spun despre simfonia a treia că este cea mai brahmsiană simfonie, datorită intensităţii vibraţiei autobiografice. Ascultând simfonia ai impresia unei pătrunderi profunde nu numai în lumea întunecată a baladelor, dar totodată şi în universul sensibil al unui erou din Germania nordică, cu care Brahms s-a identificat. La împlinirea vârstei de 50 de ani şi-a oferit un cadou aniversar — simfonia a treia, anul 1883 fiind anul acestei singure creaţii. Premiera a avut loc la Viena, în 2 decembrie, 1883. A înregistrat un mare succes, fiind imediat programată în marile oraşe europene. Compozitorul Edward Elgar spunea că „ascultând simfonia a treia a lui Brahms, mă simt un cârpaci” – a explicat Mircea Tătaru.
