Timişoara a găzduit simpozionul internaţional „20 de ani de pedagogie Freinet în România”. Evenimentul de la Centrul Judeţean de Resurse şi de Asistenţă Educaţională Timiş a reunit zeci de dascăli din toată ţara, ce promovează alternativa educaţională Freinet.
La simpozionul internaţional de la Timişoara au participat reprezentanţi ai Institutului Cooperativ al Mişcării Şcolii Moderne (ICEM), Ambasada Franţei la Bucureşti, Institutul Francez Timişoara, reprezentanţi MEN, dar şi dascăli din toate colţurile ţării. În urmă cu 20 de ani, pedagogiei Freinet i se dădea puţine şanse în România, situaţia s-a schimbat însă rapid. La Timişoara s-au sărbătorit 20 de ani de pedagogie Freinet în România post-decembristă, pentru că şi înainte, în perioada intrebelică, au fost învăţători adepţi ai acestei pedagogii.
În urmă cu 20 de ani, nimeni nu le dădea şanse…
Asociaţia Română pentru o Şcoală Modernă „C. Freinet” Timişoara este o asociaţie profesională naţională neguvernamentală, cu personalitate juridică din 1993. Ea promovează, prin activităţile desfăşurate, alternativa educațională Freinet. Membrii asociaţiei sunt educatoare, învăţători, profesori de gimnaziu, liceu şi învăţământ universitar din toată ţara. Stagiile franco-române organizate în clase Freinet în Franţa au condus la constituirea reţelei naţionale de învăţământ alternativ – grupe/clase integrate în învăţământul de stat în județele Mureş, Timiş, Arad, Bacău şi Bihor. “Majoritatea dintre noi am făcut cunoştiinţă cu pedagogia Freinet în 1991, când s-a organizat primul stagiu de către Ministerul Învăţământului de atunci şi inspectoratul şcolar. Atunci au fost invitaţi profesorii de franceză, pentru că formatorii erau profesori din Franţa. Pedagogia Freinet ne-a cucerit imediat. În urma altor stagii am decis să înfiinţăm o asociaţie, iar în 1993 visul nostru s-a împlinit, am organizat o asociaţie – Asociaţia Română pentru o Şcoală Modernă C. Freinet. Pe atunci nimeni nu ne dădea nicio şansă. Am avut însă şi avem în rândurile noastre dacăli dedicaţi care doresc să facă o schimbare spre mai bine copilului”, a rememorat firul istoriei Freinet în România, Mariana Bândea, preşedintele Asociaţiei Române pentru o Şcoală Modernă „C.Freinet” Timişoara.
Legislaţie complicată…
La începutul anilor ‘90, pedagogiile alternative au intrat pe diferite căi în România. Pe atunci era un vid legislativ şi fiecare făcea ce pedagogie dorea. În 1999 s-a înfiinţat în cadrul fostului minister al Învăţământului – Comisia Nţaională pentru Alternative Educaţionale. Tot atunci au apărut şi anumite constrângeri. Prima clasă Freinet din România a fost înfiinţată la Reghin, apoi, tot la Reghin au existat patru clase Freinet, trei cu predare în limba română şi una cu predare în maghiară.. Din 2001, la Timişoara s-au constituit cinci clase Freinet. Azi, cu acte în regulă, mai funcţionează una singură. “Scopul nostru principal a fost cunoaşterea şi popularizarea pedagogiei Freinet. Nu am impus constituirea de grupe, clase, am considerat că un om face ceva atunci când îşi doreşte. În Timişoara, în 2001 s-au constituit cinci calse Freinet, în acelaşi timp. Azi mai avem o singură clasă legal, la Generală 24. Legislaţia s-a complicat în România. Acum trebuie să se supună evaluării ARACIS, iar evaluarea costă şcoala. Înainte de toate, aceeastă pedagogie este o alegere pe care fiecare o face şi dincolo de sistemul pedagogic Freinet există spiritul Freinet, ce ne leagă. Principalul avantaj este sistemul centrat pe copil. Copilul poate veni cu plăcere la şcoală şi este format ca om responsabil. În ceea ce priveşte cadrele didactice avanatjul este că a rămas cooperarea între dascăli, ceea ce cred că a dispărut în învăţământul de masă”, ne-a mai spus Mariana Bândea, preşedintele Asociaţiei Române pentru o Şcoală Modernă „C.Freinet” Timişoara.
