Apel către Parlamentul, Guvernul României şi Consiliul Europei
„Ne exprimăm speranţa că vă veţi onora angajamentele asumate în faţa cetăţenilor României referitoare la respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului”, se arată în apelul trimis de la Timişoara.
Pe lângă mesajul adresat politicienilor, activiştii în drepturile omului din Anglia, Scoţia, Serbia, Republica Moldova, Rusia şi România, reuniţi la Prefectura Timiş, la sfârşitul săptămâni trecute, au adresat încă trei apeluri către Parlamentul şi Guvernul României şi către Consiliul Europei.
„Consideram că drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului în actualul context naţional şi internaţional sunt în pericol, de aceea noi – activişti în drepturile omului, din Anglia, Scoţia, Serbia, Republica Moldova, Rusia şi România- participanţii la Conferinţa Internaţională „Drepturile şi libertăţile fundamentale în condiţiile crizei economice şi financiare globale” de la Timişoara, 22-23 octombrie, adresăm membrilor Parlamentului României următorul următorul APEL”, se arată în documentul trimis parlamentului român.
Dreptul de proprietate nu e respectat
Ei se declară îngrijoraţi că autorităţile române încalcă drepturile fundamentale ale omului prin: lipsa de transparenţă, lipsa de sprijin faţă de programele de consiliere a cetăţenilor – plătitori de taxe; incapacitatea instituţiilor statului de a răspunde nevoilor cetăţenilor, prin intermediul unor politici publice coerente în domenii precum: educaţia, sănătatea, justiţia şi protecţie şi asistenţă socială; lipsa unor consultări publice privind legile de reformare a sistemului naţional de educaţie, sistemul de salarizare şi a sistemului de justiţie; lipsa de coerenţă a legislaţiei referitoare la dreptul la proprietate. „Ne exprimăm speranţa că vă veţi onora angajamentele asumate în faţa cetăţenilor României, referitoare la respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului”, susţin activiştii.
Discriminarea românilor
„În Republica Moldova, până acum, instituţiile statului nu au manifestat niciun interes pentru a asigura respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Cu toate că, anul acesta, s-a produs o schimbare democratică în Republica Moldova, noua guvernare a solicitat cetăţenilor să-şi retragă plângerile adresate Curţii Europene a Drepturilor Omului. Autorităţile de la Chişinău au promis o nouă strategie privind respectarea drepturilor omului, dar este nevoie să fie monitorizate în continuare şi sprijinite de către organismele Consiliului Europei. Procesul democratizării în acest stat trebuiesc susţinute cu toată tăria de către Consiliul Europei, având în vedere existenţa unui majorităţi româneşti mai mare de 78%, care a fost tratată ca minoritate discriminată”, se arată în apelul trimis Consiliului Europei. De asemenea, activiştii mai susţin în document că în Serbia există o lege care protejează drepturile minorităţilor, dar nu este respectată de către autorităţi. În Timoc, Serbia, trăiesc aproximativ 300.000 de români, care nu sunt recunoscuţi ca minoritate etnică română, fiind recunoscuţi ca minoritatea etnica vlahă, prin urmare nu au nici un drept – presă, şcoală sau biserică în limba română. Ostilitatea statului sârb faţă de minoritatea română de pe valea Timocului a culminat cu un proces care s-a finalizat cu condamnarea penală a preotului român Boian Alexandrovici din Timoc, pentru că a construit singura biserică românească din regiune, fără aprobare. „Cerem Consiliului Europei să intervină pentru a remedia această problemă şi pentru a asigura românilor din Timoc drepturile şi libertăţile de care beneficiază coetnicii lor din zona de Nord-Est a Serbiei. Ne exprimăm speranţa că membrii Consiliului Europei îşi vor onora angajamentele asumate pentru sprijinirea democraţiilor în Balcanii de Vest şi fostul spaţiu sovietic ”, este mesajul participanţilor la conferinţa de la Timişoara.
