Interviu cu prof. univ. dr. Edouard Jagodnik, preşedintele Federaţiei Europene a Şcolilor Superioare (FEDE)
– Cum este colaborarea Federaţiei Europene a Şcolilor Superioare (FEDE) cu Universitatea de Vest „Vasile Goldiş”?
– Tocmai am sărbătorit împreună, în luna aprilie, la Bruxelles, 50 de ani de existenţă a Federaţiei Europene a Şcolilor Superioare (FEDE), eu fiind preşedinte al federaţiei de 13 ani, iar dl. prof. univ. dr. Aurel Ardelean împreună cu Universitatea de Vest „Vasile Goldiş”, deţine pentru al treilea mandat vicepreşedinţia organismului nostru. Mi se pare normal ca în Comitetul Director al FEDE să existe un reprezentant din partea Europei de Est. Reamintesc faptul că, prin cadrul Federaţiei Europene a Şcolilor Superioare, dorim să promovăm drepturile omului, idealurile europene, democraţia şi statul de drept. Acestea sunt principalele noastre obiective, dar sprijinim şi tinerii în formarea lor, în cadrul unor meserii utile pe piaţa Europei
.
– Cât de importantă este activitatea FEDE pe plan european?
– Suntem singurul ONG care are obiectivele pe care le-am amintit anterior şi care ştie să le îndeplinească. Cărţile pe care noi le publicăm sunt folosite în toată Europa, dar şi în alte ţări ale lumii. Dorinţa noastră este de a putea funcţiona fără nici un fel de subvenţie, să fim independenţi atât financiar, cât şi din alte puncte de vedere.
– Vă rog să ne prezentaţi ultima carte publicată de FEDE
– Cartea se numeşte „Mândru de a fi cetăţean european” şi este publicată în limba franceză şi engleză, fiind prezentată cu ocazia aniversării a 50 de ani de existenţă FEDE. Prin subvenţiile care le sunt acordate, studenţii noştri au ocazia să facă stagii de formare în alte ţări, iar cartea despre care vă vorbesc cuprinde mărturii a 50 de studenţi din timpul stagiilor realizate de ei. Studenţii fac rapoarte, care sunt analizate de către instituţiile europene şi în urma rapoartelor favorabile se primesc fonduri pentru studenţi, fiind un exemplu de bune practici în acest domeniu.
– Ce înseamnă să fi cetăţean european?
– Europa se află într-o situaţie dificilă din cauza problemelor economice, însă cu toate acestea, de exemplu, am avut ocazia de a întâlni persoane mândre că sunt cetăţeni români, dar şi menţiuni legate de apartenenţa lor la Europa. De asemenea, putem vorbi şi despre cetăţenie mondială şi astfel apare întrebarea „Care este rolul Europei în comparaţie cu mondializarea?”. Aş dori ca peste câţiva ani, când mă voi întoarce în România, imnul european să primeze în faţa celui român. În competiţia mondială, la ora actuală, China se află pe primul loc, dar avem ţări ca şi Brazilia, India, sau SUA, care sunt actori puternici, iar ţările europene nu reprezintă nimic în raport cu aceste ţări, doar Europa unită ar reprezenta o provocare pentru aceste ţări puternice. Un obiectiv important pe care îl avem este acela de a face lumea să înţeleagă ceea ce reprezintă Europa. Începând cu 1 iulie, cursurile pe care le propune federaţia vor fi disponibile pe internet şi pentru studenţii din China. Dorim să îi învăţăm pe aceştia că Europa este prima piaţă din lume şi vrem ca şi ei să înţeleagă ce înseamnă piaţa europeană.
– Ați avut contacte în ultimii ani cu miniștrii ai educației din România. Cum apreciați învățământul românesc?
– Având în vedere că eu mă ocup de învăţământul superior, nu aş putea să mă pronunţ despre învăţământul primar. În România se fac eforturi deosebite pentru integrarea învățământului în structurile europene. Urmăresc în mod deosebit activitatea ministrului actual al educației Remus Pricopie și îi apreciez activitatea. Problema ţării dumneavoastră este că există foarte mulţi miniştrii, iar legislatura dumnealor durează puţin timp, astfel că intervin foarte multe schimbări şi nu au timp să acţioneze în mod concret. În ceea ce priveşte învăţământul superior care, în România, vine din vechiul sistem comunist, a evoluat foarte mult, dar trebuie să ştiţi încotro vă îndreptaţi. O altă extremă ar fi sistemul american. În Europa există diferite sisteme intermediare între cele foarte centralizate şi sistemele foarte liberale. În ceea ce mă priveşte, nu contează dacă o universitate este privată sau publică, trebuie doar să existe concurenţă în orice sistem pentru ca atunci când o universitate are o idee foarte bună, celelalte universităţi să o urmeze. În concluzie, trebuie să existe concurenţă între universităţi. Unii vor alege să aibă elita unei ţări, alţii să formeze foarte buni profesionişti, iar alte universităţi vor forma absolvenţi la un anumit nivel şi într-un anumit domeniu. Trebuie să existe diversitate şi concurenţă.
– Care este legătura d-voastră personală cu Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” şi cu domnul prof. univ. dr. Aurel Ardelean preşedintele Universităţii?
– Cunosc Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” şi pe dl. preşedinte prof. univ. dr. Aurel Ardelean de mai bine de 15 ani. Cred că studenţii au motive reale și bine întemeiate să se înscrie la Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” din Arad. Am vizitat în mod regulat ţara dumneavoastră şi am avut ocazia să văd evoluţia foarte importantă care a avut loc. De exemplu, la prima vizită în România, un student m-a întrebat: „Credeţi că România are locul ei în Europa?”. Răspunsul este evident având în vedere evoluţia de care s-a bucurat România. Când am ajuns acum la aeroportul din Timişoara şi m-am îndreptat spre Arad m-am bucurat să văd că s-a realizat o autostradă foarte modernă şi nu mai circulă căruţe cu cai pe drumurile importante, aşa cum se întâmpla la prima mea vizită.
– Vă rog să transmiteţi un mesaj studenţilor Universităţii de Vest „Vasile Goldiş”, dar şi arădenilor.
– Cred că studenţii Universităţii de Vest „Vasile Goldiş” pot să analizeze valoarea universităţii la care învaţă şi să o compare cu cea a altor universităţi. Să nu uite că au toate mijloacele pentru a se face auziţi. Arădenilor le transmit că una din căile importante pentru viitor este continuarea pe calea progresului şi viziunea Aradului ca oraş universitar. În Franţa, toate oraşele care au avut această viziune au câştigat calitate, având în vedere că foştii studenţi şi-au deschis anumite afaceri chiar în oraşele respective. Aradul are acest potenţial care ar trebui să fie un element cheie în viitorul oraşului.
Biroul de presă aş UVVG
