.jpg)
Evoluţia municipiului în ultimele 6 luni este apreciată ca fiind pozitivă. 36% consideră direcţia ca fiind bună iar 41% ca fiind aproximativ la fel cu perioada anterioară. 23% dintre cei ce au răspuns acestei întrebări au considerat că Timişoara nu a evoluat în direcţia bună în ultimele 6 luni. Şi în cazul evoluţiei Timişoarei în ultimul an se păstrează aprecierile pozitive în privinţa evoluţiei oraşului Timişoara. Astfel, 36% dintre cei ce au răspuns consideră drumul pe care îl „urmează” oraşul ca fiind bun, 43% nu remarcă schimbări de „traiectorie” faţă de anii anteriori. Există şi un procent de 21% ce consideră că evoluţia este proastă.
Direcţia de dezvoltare a oraşului este apreciată ca fiind bună de 61% dintre cei ce au răspuns la această întrebare. Există un procent semnificativ (39%) de persoane ce afirmă că Timişoara nu se îndreaptă într-o direcţie bună în ceea ce priveşte dezvoltarea economică.
Infrastructura – eterna problemă
Dezvoltarea infrastructurii este un aspect oarecum amendat de timişoreni. 57% afirmă că direcţia oraşului din această perspectivă este greşită. Restul de 43% consideră că „lucrurile se mişcă” şi văd ca fiind bună direcţia dezvoltării infrastructurii. În ceea ce priveşte opinia faţă de dezvoltarea serviciilor aceasta este similară cu cea din cazul dezvoltării economice (este foarte probabil ca în reprezentarea colectivă aceste două aspecte să se suprapună semnificativ). Astfel, 62% apreciază pozitiv această direcţie iar 38% o apreciază negativ.
Dezvoltarea comerţului (apariţia de noi magazine, diversificarea produselor) se încadrează, în opinia majoritară (76%), pe o direcţie bună. Doar 24% apreciază că direcţia este greşită. Valul de opinii pozitive poate fi determinat de apariţia în ultimii ani a supermarketurilor cât şi de accesul relativ facil la acestea. În ansamblu, evoluţia oraşului este apreciată pozitiv. Astfel, 69% dintre respondenţi consideră direcţia de dezvoltare a oraşului ca fiind bună. Un astfel, de climat opinional legitimează aproape implicit deciziile administraţiei locale. Totuşi putem considera că există o presiune destul de importantă a celor ce văd direcţia de dezvoltarea a oraşului ca fiind greşită.
Curăţenia oraşului este apreciată pozitiv de 62% dintre respondenţi. Diferenţa de 38% îşi plasează opţiunea în zona negativă a scalei de apreciere. Starea străzilor şi a trotuarelor în Timişoara este apreciată ca fiind proastă şi foarte proastă (68%). 2% respectiv 30% afirmă că starea drumurilor este foarte bună sau bună. În ceea ce priveşte situaţia transportului în comun aprecierile respondenţilor se plasează cu preponderenţă în zona: "foarte bună" (58%), "bună" (6%). Există şi un procent de 36% ce îşi manifestă nemulţumirea faţă de transportul în comun din Timişoara. Starea pieţelor agroalimentare din Timişoara este apreciată astfel: 4% – foarte bună, 61% – bună, 27% – proastă, 8% – foarte proastă.
În contextul unei nemulţumiri generale faţă de aparatul administrativ, şi în special al nemulţumirii faţă de corupţia funcţionarilor publici) se afirmă şi nemulţumirea faţă de funcţionarii publici din Timişoara. Astfel, 61% se încadrează în zona negativă a scalei şi 39% în zona pozitivă. De menţionat faptul că în categoria funcţionari publici nu sunt incluşi numai funcţionarii primăriei Timişoara ci este mai degrabă un termen generic pentru „lucrătorul în instituţiile publice”.
Peste 70% dintre cei intervievaţi apreciază ca fiind bună situaţia ordinii şi liniştii publice în Timişoara. Există totuşi şi un procent însemnat de "nemulţumiţi" (29%)
Spaţiile de joacă pentru copii sunt evaluate într-o zonă pozitivă. Astfel, 69% dintre respondenţi consideră situaţia acestora ca fiind foarte bună sau bună. 31% sunt de părere că mai sunt lucruri de rezolvat pentru ca spaţiile de joacă pentru copii să nu mai reprezinte o problemă.
Poluarea este principala problemă a Timişoarei
Timişorenii identifică poluarea ca una din principalele probleme ale oraşului. 77% consideră că situaţia poluării este proastă şi foarte proastă în timp ce numai 20% apreciază pozitiv (inexistenţa poluării). Aprecierile au fost făcute definind poluarea mai ales prin referire la calitatea aerului (noxe, praf, mirosuri etc.)
În mod cert inexistenţa şi calitatea spaţiilor de parcare pentru autoturisme este principalul aspect „condamnat” de timişoreni. Cei ce au răspuns la această întrebare s-au plasat în majoritate covârşitoare (87%) în jumătatea negativă a scalei de evaluare. Administrarea spaţiilor verzi este un aspect în mare măsură pozitiv (69%). Există şi cei care susţin că lucrurile mai trebuie îmbunătăţite (25% – administrare proastă şi 6% – administrare foarte proastă)
58% susţin că administrarea Canalului Bega este foarte bună (4%) şi bună (54%). Există un procent destul de important (42%) a celor ce nu sunt mulţumiţi de gestionarea acestui aspect la nivelul administraţiei locale. Sarea şcolilor şi a grădiniţelor nu este percepută ca fiind o problemă majoră în municipiul Timişoara. 64% susţin că nu există motive de nemulţumire cu privire la acest aspect în timp ce 36% îl evaluează negativ. Ca şi celelalte aspecte legate de trafic/maşini (spaţiile de parcare, starea străzilor şi trotuarelor) şi fluenţa traficului rutier este o problemă principală în oraşul Timişoara. 81% consideră că mai sunt de făcut paşi importanţi înspre fluidizarea traficului în oraş în timp ce "numai" 19% apreciază acest aspect ca fiind rezolvat mulţumitor.
Sistemul de parcare generează nemulţumirea cetăţenilor în proporţie de 75%. Această opinie se corelează cu opinia negativă despre spaţiile de parcare din Timişoara (87%). Creşterea numărului de maşini în oraş, dimensionarea iniţială a străzilor şi a spaţiilor de parcare precum şi lipsa investiţiilor mari în această zonă au determinat aglomerarea şi, implicit, nemulţumirea cetăţenilor. În topul aspectelor valorizate negativ trebuie inclus şi "starea unităţilor sanitare". În privinţa acestui aspect există un val de opinie negativ bine conturat de 72%. Cei mai mulţi timişoreni (21%) ar îmbunătăţi în primul rând starea unităţilor sanitare. Starea străzilor şi a trotuarelor este prioritară pentru 19%. Curăţenia oraşului este o problemă ce ar merita prima atenţie pentru 12% din timişoreni. Ultimele locuri ale topului sunt ocupate cu procente similare de „spaţiile de parcare a autoturismelor” şi „poluare”. Restul problemelor au procente mai mici şi nu au fost incluse în TOP 5 probleme locale.
Deşi sistemul de parcare generează nemulţumirea a 75% dintre locuitorii oraşului se pare că problema în sine nu este o prioritate şi ar fi rezolvată de locuitorul-primar în ultimul rând. Alte aspecte ce ocupă locurile din urmă pe o listă a priorităţilor cetăţenilor sunt: spaţiile de joacă pentru copii, starea pieţelor agroalimentare, transportul în comun sau administrarea Canalului Bega.
Instituţiile în care timişorenii au încredere sunt: „Biserica” (66%), „Armata” (46%) şi „Mass-media” (38%). La polul opus se regăsesc instituţiile ce în mod tradiţional sunt "ţinta" neîncrederii populaţiei. Cu procente similare, în această zonă, se regăsesc: „Parlamentul” (86%), „Partidele politice” (85%) şi „Guvernul” (83%). Instituţiile administraţiei locale şi judeţene se află şi ele în topul neîncrederii populaţiei cu procente cuprinse între 63% şi 67%.
Neîncredere totală în politică
Timişorenii îşi manifestă neîncrederea în toate partidele sau formaţiunile politice evaluate. Interesant de observat topul partidelor ce atrag procente mai mari la capitolul încredere (procentele sunt totuşi mici în comparaţie cu cele de la neîncredere). Astfel, PDL- 17%; PSD-PC -14%; urmate de PNL şi PSD cu câte 13%. Încredere în alianţa PNL PNT-CD (la nivel local) acumulează încrederea a 10% dintre respondenţi.
Dintre oamenii politici, timişorenii au încredere în Gheorghe Ciuhandu – 45.4%, Nicolae Robu – 24.9%, Ilie Sârbu – 20.3%, Constantin Ostaficiuc – 18.8%, Adrian Orza – 17.8%.
Conform celor afirmate dacă duminica viitoare vom avea alegeri cu certitudine vom avea o participare de cel puţin 39%. La acest procent se adaugă şi procentul celor ce "probabil vor participa" (24%). În aceste condiţii sigur nu vor participa la vot aproximativ 20% dintre timişoreni. Se pot observa cu uşurinţă procentele mari ale celor ce nu pot să ofere un răspuns (nr/ns) şi ale celor ce declară ca nu vor vota duminica viitoare la alegerile pentru Consiliul Local. Fără a lua în calcul alianţele şi grupările politice primele 3 locuri se distribuie astfel: 14,3% PDL, 7,7% PSD şi 5,6% PNL.
Comentarii
comentarii
