Acesta fusese crescut de unchiul său Ulrich de Cilli, dușman neîmpăcat al familiei Huniazilor. Este primit cu bunăvoință de văduvă și de cei doi fii ai lui Ioan de Hunedoara. În cinstea lui se organizează ospețe fastuoase și întreceri cavalerești.
“Regele asigură familia Huniazilor că nu va întreprinde nimic împotriva lor și-l va cinsti așa cum se cuvine. Mai mult jură în capela castelului timișorean că se va ține de cuvânt și dacă își va nesocoti cuvântul să fie pedepsit de Dumnezeu”, a spus istoricul Ioan Hațegan.
După o lună de zile suita regală pleacă la Buda, alături de cei doi tineri Huniazi: Ladislau și Matia. Ladislau care își dovedise arta militară în multe confruntări este provocat la duel de unchiul regelui. În duel câștigă și adversarul său moare.
“Mânia regelui este cumplită și, nesocotind orice adevăr, îl judecă și-l condamnă la moarte pe Ladislau, fapt împlinit în cetatea Budei. Pe fiul cel mic, Matia, îl deportează la Praga sub supravegherea comandantului ceh Jiri Podiebrad. Elisabeta Huniade își plânge și fiul ucis pe nedrept și pe cel întemnițat. Fratele ei, Mihai Szilagy, adună partida nobiliară a Huniazilor și așteaptă momentul prielnic. La un an de la jurământul timișorean regele moare. Oamenii credeau că nesocotirea jurământului i-a adus pedeapsa supremă. Gurile rele șușoteau pe la colțuri că regele ar fi fost otrăvit”, a mai povestit Ioan Hațegan.
Începe acum o confruntare între familiile Huniazilor și a celei de Cilli. Majoritari, primii convoacă dieta regatului la Szeged care să aleagă un nou rege. După dezbateri aprinse vine surpriza. Cel ales este Matia, singurul fiu în viață al eroului de la Belgrad.
Podiebrad acceptă să-l elibereze numai dacă se căsătorește cu fiica sa. Acceptă și astfel ajunge Matia Huniade, numit și Corvin, rege al Ungariei.
Va domni între 1458 și 1490. Este considerat cel mai important rege al Ungariei medieval.
Elisabeta Huniade va locui în continuare la Timișoara până în anul 1463.
Comentarii
comentarii
