Acesta este rezultatul unei tradiţii îndelungate de planificare urbanistică modernă, începută încă din secolul al XVIII-lea, o dată cu venirea austriecilor. Centrul orașului, amplasat în vechea Cetate, a fost remodelat, cu pieţe și străzi drepte. Construcţiile erau bine aliniate, iar clădirile de la colţurile străzilor trebuiau să aibă elemente arhitecturale în plus. Predominant a fost stilul baroc de influenţă vieneză, care a adus Timișoarei numele de „Mica Vienă” –scrie timişoara2021.ro, citând Wikipedia.ro, în cadrul campaniei pentru titlul Timişoara –Capitală Culturală Europeană 2021.
La sfârșitul secolului al XIX-lea, structura urbanistică a Timișoarei a suferit un proces amplu de modernizare. Fostele bastioane și spaţiile militare au fost demolate și înlocuite cu bulevarde și cartiere noi. În 1904, Primăria a înfiinţat postul de arhitect-șef și l-a atribuit tânărului arhitect László Székely. Acesta a adus o contribuţie decisivă la remodelarea zonei centrale și la introducerea stilului Art Nouveau, secession și eclectic în peisajul urbanistic al orașului. Stau mărturie palatele din Piaţa Victoriei, Baia Publică Neptun sau Casa Brück din Piaţa Unirii. Tot datorită lui s-a conturat și arhitectura industrială, Abatorul comunal sau Uzina de apă fiind numai câteva exemple.
Cartierele Fabric și Iosefin păstrează intactă amprenta diversităţii etniilor și meșteșugarilor care le-au construit. Se păstrează influenţa germană, maghiară și sârbă. Clădirile nu depășesc două etaje, sunt viu colorate și foarte bogat ornate. În cartiere precum Mehala, Iosefin sau Freidorf, se păstrează trăsăturile tipice ale satelor tradiţionale de șvabi bănăţeni: case mari cu front stradal, frumos ornate și cu spaţii verzi în faţa caselor.
Ultimul curent arhitectural care influenţează vechiul oraș este cel românesc, introdus odată cu trecerea Timișoarei sub administraţie românească. Cel mai bun exemplu este Catedrala Mitropolitană realizată în arhitectură tradiţională românească, în stil moldovenesc. În perioada interbelică se construiesc și noi cartiere de vile în jurul centrului, unde se resimte influenţa stilului modern interbelic, a stilului brâncovenesc sau chiar francez –mai scrie timisoara2021.ro.
Un farmec aparte este dat de parcurile și spaţiile verzi ce se întind de-a lungul canalului Bega și în toate zonele orașului. Din acest motiv Timișoara a căpătat numele de „oraș al parcurilor și al trandafirilor.
Comentarii
comentarii
