Seria de conferinţe “Viitorul României” a continuat, la Timişoara, cu dezbaterea intitulată “Locul şi rolul elitelor în conducerea statelor democratice”, organizată de Marea Lojă Naţională din România, luni 21 ianuarie, la Sala Multifuncţională a Bibliotecii Universităţii Politehnica Timişoara.
Într-o sală arhiplină, auditoriul a fost interesat de mesajele discursurilor susţinute de prof.univ.dr. Robert Reisz, conf.univ.dr. Alexandru Herman, prof.univ.dr. Daniel Dejică Carţiş, lector dr. Sorin Predescu şi conf. univ. dr. Lia Lucia Epure, directorul cotidianului ZIUA de Vest, avându-l ca moderator pe prof.univ.dr. Marian Mocan, decanul Facultăţii de Management în Producţie şi Transporturi a UPT.
Pornind de la definirea cuvântului “elită”, care se referă în acest context la calităţile aleşilor, prof.univ.dr. Robert Reisz explicat că a face parte din elită înseamnă să fii un om ales.
“În orice democraţie, sunt doi paşi în felul cum se stabileşte cine conduce o ţară. Primul pas este modul în care, la nivelul partidelor, se aleg cei care vor candida. Este un pas în care jocul din interiorul partidului înseamnă o alegere dificilă şi o muncă grea prin care se construieşte personalitatea politică a viitorului candidat. Până să ajungă pe listă, el a trecut prin mai multe probe şi încercări, care să îi reflecte calităţile”, spune prof. Robert Reisz.
Al doilea pas este momentul prezentării electoratul la urne şi alegerea candidaţilor. “Alegătorii preferă candidaţi în care se regăsesc. Elitele alese în democraţie în oarecare măsură sunt emanaţii ale maselor. Problema este că în aceste vremuri a prins foarte bine ideea contestării elitelor, iar valul se propagă pe curentul populist, care susţine că există o elită în contradicţie cu poporul. În general conducătorii populişti, fie că e Trump, fie că e Viktor Orban, Marine Le Pain sau Dan Diaconescu, toţi îşi construiesc discursul pe această logică. Există o elită a puterii care s-a rupt de popor, nu mai înţelege adevăratele probleme ale poporului şi că există un popor care trebuie să ia puterea”, a adăugat universitarul.
Prof. Robert Reisz consideră că la o primă vedere, elitele sunt cei care iau decizii la nivel naţional, dar realitatea demonstrează că nu este adevărat.
“Sunt mai mulţi care i-au decizii. Cum influenţezi deciziile în democraţie? Se pare că mai mulţi oameni influenţează deciziile şi nu doar unul singur poate să ia o decizie. Linia de demarcaţie este foarte complexă. Cine sunt masele? În discursul populist pare a fi o forţă omogenă, cu valori sănătoase şi conservatoare, dar ştim cu toţii că nu e nici vorbă de omogenitate, dimpotrivă, masele sunt extrem de eterogene”, a explicat Robert Reisz.
Directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Timiş a explicat că în democraţie, formarea elitelor este un fenomen specific, fiindcă acest tip de societate duce la crearea spontană a elitelor. “În acest moment, discursul european populist se îndreaptă către o neîncredere în autoritate şi elite. Este elita educabilă? Da, şi este foarte important cum se educă elita”, a subliniat lect. dr. Sorin Predescu.
Conf. univ. dr. Alexandru Herman crede că “cetăţenii trebuie să fie activi şi să îşi pună întrebări, să reflecteze, să gândească, să îşi pună mintea la contribuţie, să aprecieze singuri de ce unele ştiri apar, iar atele nu. De ce despre aceeaşi întâmplare informaţiile care apar şi opiniile sunt diferite, dacă vin din surse diferite. Elitele trebuie să se legitimeze continuu, să îşi recâştige puterea, elita politică nu are credibilitate fără personalităţi culturale şi inserţii intelectuale. România se târăşte printr-o incredibilă lipsă de proiecte şi coeziune internă, iar această criză trebuie să ia sfârşit, la fel şi migraţia forţei de muncă a specialiştilor, care este periculoasă pentru viitorul României”.
Prof.univ.dr. Daniel Dejica s-a oprit asupra faptului că elite există în toate domeniile de activitate şi că au un rol major, având puterea să mobilizeze masele. “De exemplu, Marea Unire care a avut loc în urmă cu 100 de ani nu s-ar fi putut înfăptui fără sprijinul elitelor. Elitele au avut atunci un rol fundamental de coeziune şi mobilizare a populaţiei. Prin asocierea cu elitele bune, un partid va avea un grad de încrede ridicat în faţa maselor. De aceea partidele politice încearcă să atragă intelectuali şi elite în rândul lor. Elitele asigură progresul”, consideră prof. Dejica.
La final, conf. univ. dr. Lia Lucia Epure, directorul cotidianului regional ZIUA de Vest, a vorbit despre mesajele mincinoase din mass-media, aşa-numitele fake news.
“Cum se face o fake news? Reţeta este bine cunoscută. Un organ de presă aruncă pe piaţă o informaţie ‘bombă’ provenită, chipurile(!), din surse anonime, dar foarte sigure. Ştirea este preluată masiv de presa partizană fără nicio verificare, căpătând ‘credibilitate şi legitimitate’. Această stratagemă de sorginte bolşevică poate distruge cu uşurinţă o persoană sau o idee”, a punctat Lia Lucia Epure.
Ea a dat exemple de ştiri false începând din antichitate, până în zilele noastre şi a atras atenţia că istoria ştirilor false este foarte îndepărtată.
“Încă din Antichitate, faraonii îşi construiau imaginea folosindu-se de persoane inteligente, care stăpâneau şi arta scrisului, chiar dacă scriau pe tăbliţe. Erau scribii. Faraonii care au rămas în memoria colectivă au fost acei dictatori care le-au impus scribilor să scrie aşa cum doreau faraonii. Totuşi a rămas în istorie un scrib despre care un autor, care a făcut cercetări în arhive şapte ani şi a descoperit că acel scrib a păstrat plăcuţe duble. I-a făcut plăcerea faraonului. A scris aşa cum a dorit dictatorul, i-a făcut imagine şi propagandă, dar a păstrat şi plăcuţa scrisă de el, nemodificată. Aşadar oamenii ştiau încă din urmă cu 3000 de ani cum să folosească ştirile false. Ajungem în secolul XX, la cea mai faimoasă figură neagră din istoria propagandei. Gobbels. El a fost mai întâi jurnalist. Politicienii din ziua de azi îşi aleg specialişti în relaţii publice din rândul jurnaliştilor fiindcă pleacă de la premisa că jurnaliştii ştiu cum să ofere o imagine pe placul publicului. Aşadar, atenţie la ceea ce vedem, fiindcă nu întotdeauna este şi adevărat”, a atenţionat Lia Lucia Epure.
Referindu-se la situaţia din România de azi, Lia Lucia Epure a abordat subiectul postului Realitatea TV, unde o emisiune a fost suspendată 10 minute, CNA votând suspendarea, nu pentru relatarea evenimentelor din 10 august, ci pentru tonul relatării care ar fi fost incitant. Alte posturi TV au lăudat acţiunea Jandarmeriei, iar altele, mai ales Realitatea TV, au acuzat Jandarmeria de acţiuni împotriva umanităţii.
“Întrebarea este ‘Pe care dintre aceste posturi le urmărim şi le credem?’ Toţi suntem telespectatori şi suntem manipulaţi într-un fel sau altul. Şansa de a face faţă ştirilor false este prin cultură, informarea corectă şi riguroasă din mai multe surse. De unde ştim că o informaţie este corectă? Trebuie să căutăm posturile şi site-urile de ştiri care ştim că spun adevărul. (…). Au fost ştiri false în antichitate, în războaie, în politică, în viaţă. Acum, totul pare mai agresiv, mai accentuat, pentru că suntem mai conectaţi la reţele sociale, la bine, la rău”, a adăugat Lia Lucia Epure.
Următoarea conferinţă va analiza exodul de inteligenţă din România.
