Vineri, în a doua zi din martie, avem parte la Filarmonica Banatul din Timişoara de un concert vocal-simfonic de zile mari, la care sunt invitaţi toţi bănăţenii.
Caracteristica evenimentului este frumuseţea liniştită, caldă, de supremă relaxare. Maestrul Mihnea Ignat va dirija un concert ce include Concertino pentru clarinet şi orchestră în mi bemol major op.26, Concertul pentru clarinet şi orchestră nr.2 în mi bemol major op.74, ambele compuse de Carl Maria von Weber, şi Recviem pentru solişti, cor şi orchestră de Gabriel Fauré.
Concertmaestru Mircea Tătaru a făcut, ca de fiecare data, avancronica. Emil Vişenescu va interpreta Concertino pentru clarinet şi orchestră în mi bemol major de Carl Maria von Weber, o lucrare scrisă într-o singură parte, dar structurată în trei scurte mişcări. Weber a fost un foarte bun cunoscător al clarinetului, dovadă că cele două concerte, acest concertino, cvintetul şi un duo concertant, sunt şi azi aşteptate cu drag de către public.
Concertino a fost compus în 1811 şi dedicat clarinetistului Heinrich Bärmann, foarte apreciat în acea vreme. Lucrarea a fost scrisă în trei zile, dar şi Bärmann l-a învăţat tot în trei zile. Vom vedea cum Weber este în stare să ne dezvăluie atât expresivitatea clarinetului cât şi potenţialul său de virtuozitate.
În continuare vom asculta al doilea concert compus de Weber, tot în interpretarea lui Emil Vişenescu. Şi acest concert a fost scris tot în 1811, premiera fiind la 25 decembrie, solistul fiind tot Heinrich Bärmann. Dacă primul său concert, cel în fa minor, este mai dramatic, cel pe care-l vom asculta este mai liric, mai luminos.
Recviemul pentru solişti, cor şi orchestră op. 48, de Gabriel Fauré, este cea mai cunoscută lucrare a maestrului francez. Motivele pentru care ar fi scris această lucrare sunt neclare. Unii muzicologi declară că ar fi compus Recviemul după moartea destul de apropiată a celor doi părinţi ai săi, alţii spun că el însuşi ar fi declarat că a scris lucrarea doar pentru plăcerea de a compune. Între 1887 şi 1900, Fauré a modificat lucrarea de mai multe ori, adăugându-i mereu părţi noi. Ultima versiune a fost refăcută şi orchestrată pentru un ansamblu mare, premiera având loc la 6 aprilie 1900, sub conducerea lui Eugéne Ysaÿe. Versiunea pe care o vom asculta vineri, 2 martie, în sala Capitol are 7 părţi şi durează aproximativ 35 de minute. De la un capăt la altul Recviemul este străbătut de simţăminte umane şi încredere în odihna eternă. Nici o clipă nu întâlnim frica de moarte, ci o senină dorinţă de eliberare şi pace. Această minunată pagină muzicală a fost interpretată şi în 1924, la moartea creatorului ei –a explicat Mirca Tătaru. Îşi va da concursul Corul Ion Românu pregătit de maestrul Iosif Todea şi soliştii Maria Virginia Oniţa, soprană şi Bogdan Sărăcin, bariton.
