Plutonierul adjutant Zoltan Franzen din cadrul Grupării de Jandarmi Mobile „Glad Voievod” Timişoara este renumit pentru pasiunea sa: sculptura.
Totul a început când a avut 15 ani și a văzut un reportaj la televizor. „Mi se părea fenomenal cum se dă viața unei bucăți de lemn. M-a fascinat atât de tare că m-a determinat să încerc şi eu. Am luat un butuc de lemn şi am vrut să văd ce iese. Entuziasmul meu a fost mai mare decât priceperea pe care o aveam atunci. M-am rănit din cauza cuţitului pe care îl foloseam pe post de daltă, aşa că am fost nevoit să renunţ”, își amintește jandarmul timișorean.
A venit însă timpul când a decis că meseria pe care și-o dorește este cea de sculptor. S-a înscris la Şcoala Profesională UCECOM din Timişoara, însă cum pasiunea lui a rămas lemnul, a optat pentru tâmplărie. „În prima zi de şcoală ne-au dus să vedem toate atelierele. Am fost încântat de atelierul de sculptură, era tot ce îmi doream dar nu am putut să îmi iau gândul de la ceea ce văzusem acolo. Mi se părea ceva fenomenal, pur şi simplu puteai vedea cum se dă viaţă unei bucăţi de lemn”, povestește plutonierul adjutant Zoltan Franzen. Însă, nu i-a fost ușor. A luat-o de la început, a învăţat să deţină controlul asupra dălţii. A fost nevoie de multă pasiune și atenție. Așa au apărut primele sculpturi: o floare, o frunză. „Când ne aflam în atelier, se întâmpla foarte des să uităm că mai trebuia să plecăm acasă”, a explicat jandarmul. A lucrat în lemn de tei, stejar şi paltin, însă cel mai mult i-a plăcut să lucreze cu lemn de nuc. „Într-un atelier separat erau cei care lucrau pentru Casa Poporului. Aspectul propagandistic nu ne interesa. Pur şi simplu admiram ceea ce le ieşea din mână. Erau cei mai buni şi noi cei mici visam să lucrăm alături de ei. Vremurile s-au schimbat şi secţia respectivă s-a desfiinţat aşa că noi nu am mai apucat să ajungem acolo”, povestește Zoltan Franz. Între anii 19997 – 2000, a frecventat Şcoala Populară de Artă din Timişoara, secţia Sculptură. După absolvirea acesteia, a păstrat legătura şi a colaborat la mai multe lucrări, preocupându-l tot mai mult de arta sculptatului în lemn. „Lucrările le port în suflet, dacă ar fi să enumăr câteva din cele care îmi caracterizează evoluţia artistică, acestea ar putea fi: „Masca lui Venus”, „Portret de soţie”, „Hercules”, „Goethe”, „Mamă şi copil”, „Revoluţie” şi „Flacăra armoniei””, spune jandarmul timișorean.
În anul 2005 decide să urmeze o carieră militară şi se angajează jandarm în cadrul Grupării de Jandarmi Mobile „Glad Voievod” Timişoara, iar în 2007 trece în corpul subofiţerilor. În prezent acesta este subofiţer operativ în structura unui detaşament mobil.
În anul 2008, a realizat reproducerea bustului lui Glad Voievod, al cărui nume este purtat de unitatea de jandarmi din care face parte, iar în luna octombrie a aceluiaşi an, a participat cu mai multe lucrări la expoziţia „Memoria lui Brâncuşi”. De atunci participă la expoziţii de specialitate și a câştigat numeroase premii.
