Lugojenii vor marca împlinirea unui veac de la primul recital violonistic enescian în municipiul de pe Timiş Împlinirea unui veac de la primul recital violonistic enescian la Lugoj va fi marcată prin organizarea, în 27 aprilie (ora 18, sala Teatrului „Traian Grozăvescu”), sub egida Festivalului Coral Internaţional „Ion Vidu”, a primei ediţii a Zilei George Enescu la Lugoj, cu sprijinul organizatoric şi logistic al Şcolii de Arte Frumoase „Filaret Barbu” şi al Casei de Cultură a Municipiului. Va fi vernisată o expoziţie documentară, care va reflecta cele mai semnificative secvenţe culturale circumscrise personalităţii enesciene, şi va fi organizat un simpozion, în cadrul căruia va fi evocat contextul în care s-a desfăşurat primul contact concertistic al lui George Enescu cu publicul meloman lugojean. Manifestările dedicate marelui compozitor vor culmina cu un concert cameral, în care vor putea fi audiate opusuri enesciene reprezentative din diferite etape creatoare: Cantabile şi Presto, pentru flaut şi pian (Dumitru Palagniuc şi Raluca Miclăuş), Legendă pentru trompetă şi pian (Alin Ispas şi Raluca Miclăuş), Baladă pentru vioară cu acompaniament de pian (Andra Ciobotaru şi Roxana Ardelean), Lăutarul, din suita Impresii din copilărie, op. 28 (Georgiana Stăncioni), Languir me fais, din Şapte cântece pe versuri de Clément Marot (Diana Brădean şi Raluca Mihalca), Preludiu, din Suita nr. 1 în stil vechi pentru pian, op. 3 (Serena Voaideş), Toccata şi Sarabanda, din Suita pentru pian nr. 2, în Re major, op. 10 (Raluca Mihalca şi Raluca Miclăuş), Omagiu lui Enescu, pentru vioară şi pian, un prinos adus lui George Enescu de maestrul clujean Valentin Timaru, în viziunea interpretativă a tinerilor profesori de la Facultatea de Muzică din Timişoara, Cristina Constantin, Adriana Dogariu şi Sorin Dogariu, care, în final, ne vor dărui una din capodoperele muzicii camerale, Sonata a III-a pentru pian şi vioară în la minor, „în caracter popular românesc”, op. 25, p. I.
Enescu – zece recitaluri violonistice la Lugoj
„George Enescu a susţinut la Lugoj, potrivit informaţiilor de care dispunem, zece recitaluri violonistice. Anunţuri, cronici, eseuri, reportaje şi articole omagiale au fost inserate în paginile publicaţiilor lugojene („Acţiunea”, „Drapelul”, „Gazeta Lugojului”, „Răsunetul”, „Krassó-Szörényi Lapok”, „Banater Bote”) şi timişorene („Banatul” şi „Fruncea”). Afişele-program, autografele consemnate în Cărţile de Aur ale unor instituţii (Liceul Teoretic de Băieţi „Coriolan Brediceanu”, Liceul de Fete „Iulia Hasdeu”, Corul „Ion Vidu”), mărturiile unor intelectuali care au avut ocazia să-l cunoască pe marele artist (regretatul prof. emerit Dan Popescu) ne oferă câteva repere ale contextului cultural în care s-a manifestat Enescu. Banatul, ţinutul căruia Lucian Blaga i-a conferit conotaţii baroce, s-a constituit într-un permanent punct de atracţie pentru peregrinările artistice ale Orfeului moldav, care s-au succedat, cu o densă ritmicitate, de-a lungul a mai bine de trei decenii: Lugoj, între 1912 (primul popas concertistic în Banat) şi 1943 (concert de adio oferit melomanilor bănăţeni), Timişoara (între anii 1921 – prima prezenţă în Banat după Marea Unire – şi 1943), Arad (1922-1943), Caransebeş (1922, 1927 şi 1929) şi Oraviţa, cu o prezenţă singulară, în 1931, unde a fost sărbătorit cu prilejul împlinirii celor 50 de ani de viaţă, după entuziaste manifestări similare care avuseseră loc la Arad şi Timişoara”, ne-a declarat prof. dr. Constantin Tufan Stan, coordonatorul manifestării.
