Joi, 15 august, Ziua Marinei Române este sărbătorită pentru cel de-al patrulea an şi la Timişoara, pe malul Begăi – primul canal navigabil din România, construit între anii 1728 şi 1760.
La 100 de ani de la construirea Podului Tinereţii (Podul Episcopal), Ziua Marinei la Timişoara îşi deschide oficial porţile la ora 10,00 pe malul Begăi, în zona vaporului D’Arc, sub Podul Tinereţii, cu un ceremonial militar la care vor fi prezente Garda de Onoare şi muzica militară a Brigazii 18 Infanterie Banat. Vom asista în cadrul acestui moment la prezentarea Onorului, salutarea Drapelului de luptă, intonarea imnului de stat al României, dezvelirea unei plăcuţe comemorative dedicate aniversării a 100 de ani de la construirea Podului Tinereţii, lăsarea la apă a ancorei de flori, în memoria eroilor marinari, concert susţinut de Fanfara Garnizoanei Timişoara. Pe parcursul întregii zile vor fi deschise publicului o serie de expoziţii menite să evoce spiritul sărbătorii: expoziție de navomodele participante la concursuri naționale și intenaţionale, piese ale Clubului Sportiv Municipal – secția Navomodelism; navomodeliştii conduşi de antrenorul emerit de navomodelism Lucian Dan aduc şi anul acesta în faţa publicului noi ambarcaţiuni de mare valoare, în miniatură; expoziţie de cărţi poştale din colecţia lui Octavian Leşcu, expoziţie prezentă încă de la prima ediţie şi îmbogăţită de la an la an cu noi exponate valoroase, multe dintre ele păstrând şi în ziua de azi misterul locurilor fotografiate în Timişoara; expoziție de machete de tehnică militară din colecția Garnizoanei Timișoara. În premieră, la Ziua Marinei Timişoara, vor fi prezente expoziţiile: expoziţie “Podul Tinereții – Podurile Timișoarei”, unde publicul va avea ocazia să descopere elemente în premieră din istoria acestor poduri ale urbei; expoziţie de noduri marinăreşti. Programul va fi completat de proiecții video cu Bega navigabilă, imagini din arhiva Televiziunii Române, dar și standul de carte, unde dicționarele marinărești vor fi “vedete”.
Podul Tinereţii şi istoria lui
„Podul Püspök (astăzi Podul Tinereţii) a fost contruit între anii 1912 – 1913, pe actualul amplasament al podului existând deja înainte de anul 1848 un pod de lemn. Acest pod ar fi trebuit să fie un “pod Carol în miniatură”, deoarece, după modelul vestitului pod Carol din Praga, locuitorii oraşului au dorit să amplaseze la fiecare capăt al podului câte două statui, reprezentând patru mari episcopi ai Timişoarei. Primul război mondial a zădărnicit însă realizarea dorinţei timişorenilor şi statuile nu au fost amplasate niciodată pe cele patru socluri, care stau si acum goale. După război, numele podului a fost schimbat din Bischofsbrücke, Püspökhíd, Podul Episcopilor, în “Mitropolit Andrei Şaguna”. După venirea la putere a regimului comunist, podul a fost rebotezat primind numele de “Podul Tinereţii”. Vechii timişoreni îl denumesc şi acum “Podul Episcopal”, iar tinerii şi noii locuitori ai oraşului, “Podul Mihai Viteazul”, după bulevardul Mihai Viteazu, pe care se găseşte (greşit, deoarece podul cu acest nume se află în Fabric, pe bulevardul Dorobanţilor)”, istoriseşte Jancsó Árpád – Istoricul podurilor din Timişoara.
