Contraeditorial
Să nu uităm niciodată: prima și unica proclamație a Revoluției Române s-a născut la Timișoara, în noaptea dintre zilele de 20 și 21 decembrie 1989, fiind elaborată de către Frontul Democratic Român, născut în acele dramatice zile, când Ceaușescu încă mai era la putere!!!
Redau mai jos un fragment dintr-un interviu pe care i l-am luat revoluționarului Lorin Fortuna în martie 1990, publicat inițial în ziarul Dialog Liberal, cu titlul ”Cu domnul Fortuna după furtună”. Ulterior, l-am publicat într-o carte: ”De-a rostogolul prin Amânăria”. Mărturia eroului uitat Lorin Fortuna prezintă nașterea unui document fundamental al istoriei noastre contemporane, un monument de gândire liberă și curajoasă în acele zile de maximă teroare.
”LR:…Revenind la cronologia faptelor, pe măsură ce noaptea avansa, lumea părăsea Piața. În jurul orei 1 (e vorba deja de ziua de 21) nu mai rămăseseră în Piață, cu toate că veniseră și cei de la Consiliul Județean PCR, decât câteva sute de oameni, care au făcut un foc și au stat în jurul lui….SP: Predominant tineri…LF: …Tineri, sigur că da; noi încercam să întreținem atmosfera de la microfon, să lămurim lumea să rămână în Piață. La un moment dat am luat hotărârea ca Biroul Executiv (n.n.: al Frontului Dmocratic Român) să coboare în mijlocul oamenilor, fiind mai puțin expus. Am rămas acolo o oră, două, după care am urcat înapoi în Operă și cred că era în jurul orei 4 când am redactat Proclamația de înființare a Frontului Democrat Român. Am redactat platforma împreună cu un grup din care făceau parte Claudiu Iordache, Nicolae Bădulescu, Luminița Milutin și încă câțiva al căror nume nu mi-l amintesc acum. Originalul proclamației l-am lăsat în păstrarea celor de la Operă. La ora 8 a fost citită pentru prima dată de la balconul Operei. Deja de la ora 6-7 au început să vină grupuri de oameni organizate, reprezentând întreprinderile din oraș, cu pancarte, cu steaguri, și atunci, pentru prima oară am trăit sentimentul că vom reuși. Trebuie să vă spun că eram foarte deprimat după acea noapte, în care de altfel, nu am dormit deloc când am văzut că am rămas efectiv foarte puțini, gândindu-mă la posibilitatea lichidării noastre. Nu înțeleg nici acum de ce nu ne-au atacat în acea noapte. Proclamația a fost trimisă joi dimineață la Consulatul Iugoslav. Citirea ei, din oră în oră, din balconul Operei a stârnit un entuziasm de nedescris în mulțimea tot mai numeroasă ce se aduna în Piața Operei. Noi puneam ca primă condiție demisia lui Ceaușescu, apoi respectarea drepturilor omului, alegeri libere, ș.a.m.d.. Era fantastică reacția oamenilor. ”
Dragi timișoreni, dragi români! Vă îndemn să citim și să recitim acest text fundamental al Revoluției Române, care are – aproape în totalitate – toate atributele unei adevărate proclamații revoluționare, a unui program care își propune schimbarea unui regim dictatorial!!! Comparați-l cu textele altor proclamații care au rămas în istoria lumii, în memoria diferitelor popoare și veți vedea că este un text asemănător cu acesta, prin concizie, claritate și anvergura ideilor! Să nu mai vorbim de curajul extraordinar al celor care și-au asumat redactarea și difuzarea, înainte de fuga lui Ceaușescu, deci înainte de căderea regimului comunist!!! Ei și cei asemenea lor, adică toți care au cerut abolirea tiraniei comunist ceaușiste sunt adevărații eroi ai Revoluției!!! Doar după fuga lui Nicolae Ceaușescu Piața Operei din Timișoara a devenit neîncăpătoare, precum și balconul Operei. Fenomenul a fost similar și la București. Rapid, foștii lupi comuniști mai tinerei s-au transformat în berbeci anticeaușiști, iar după o lună, două, o parte dintre ei și-au autoimplantat coarne de anticomuniști. Și unii, și alții s-au pus pe declamat și proclamat, doar-doar trecutul le-o fi uitat. Și le-a fost, astfel că în anul de grație 2023 avem parte numai de revoluționari anticomuniști în frunte cu actualul domn prim-ministru.
Subscriu părerii că eroi ai Revoluției Române au fost doar cei care au avut curajul să lupte împotriva dictaturii până la fuga tiranului Nicolae Ceaușescu. Mă înclin cu respect și recunoștință eroilor, prea puțin cunoscuți azi (vai!), care au conceput și transmis poporului român primul și singurul text programatic al Revoluției din 1989!
P.S. Nu cred să existe în Timișoara vreo stradă cu numele ”Proclamația din 21 Decembrie 1989”… Sau ”Frontul Democratic Român 1989”…. M-aș bucura să mă înșel!
