Anul agricol 2023 – 2024 este foarte greu. Nu are rost să ne ascundem. Trebuie să recunoaștem acest fapt. Cea mai mare amenințare este preconizată a fi secetă care se anunță că va lovi România, deși până în luna aprilie, a fost un an agricol perfect din punct de vedere pedologic.
Au fost ploi, a fost și căldură, iar plantele s-au dezvoltat excelent. Până acum, semnele sunt ale unui an bun. Nu a fost nici îngheț, nici alte riscuri, cum ar fi grindina. Este clar că, dacă va lovi seceta mare, va afecta foarte mult producțiile la hectar. Efectele vor fi majore. Să sperăm că nu va fi așa.
Cum vi se par prețurile la cereale?
Un alt risc major îl reprezintă prețurile foarte mici la cereale. Sunt cu de două ori jumătate mai reduse decât în 2023. În urmă cu un an, am vândut grâu cu 1,87 lei, iar acum îl vindem cu 70 de bani. E un preț foarte mic. Este o situație inacceptabilă și greu de suportat de către fermieri. E o dramă foarte mare peste care puțini agricultori reușesc să treacă.
Cu rapița situația e mai bună. Prețurile sunt mai acceptabile. Cei care au pariat pe rapiță cred că au făcut foarte bine. Rapița are o piață mult mai bună și fermierii care au cultivat-o au de câștigat în acest an. Bineînțeles că totul depinde și de ploile care vor exista în continuare.
Mulți fermieri falimentează. Se vorbește de anul falimentelor. Domnule Ianco, chiar așa să fie, să dea faliment agricultura noastră?
Un lucru este clar: dacă prețurile vor rămâne la nivelul acesta la cereale, foarte multe ferme își vor închide porțile. Evident că nu vor mai putea rezista în aceste condiții, fiindcă oamenii nu reușesc să își recupereze măcar cheltuielile, dar să aibă profit!
Așadar e o situație dramatică pentru agricultura românească. Din păcate trebuie să recunoaștem și acest lucru, fiindcă este foarte greu de rezistat pentru mulți fermieri români în viitor.
Cum rezistă MaxAgro?
Și noi am încercat să găsim soluții pentru a rezista și să nu avem pierdere mari. De aceea am căutat să reducem costurile pe hectar pentru înființarea unei culturi cum ar fi micșorarea cantităților de îngrășăminte etc.
Pe ce mizează MaxAgro în 2024?
Maxagro a mizat pe rapiță anul acesta, fiindcă e prețul mai bun, dar și pe porumbul de siloz, fiindcă avem 3.000 de vaci de lapte. Trebuie să le asigurăm o hrană foarte bună, de calitate și din belșug. De asemenea, punem accent și pe floarea soarelui și pe grâu, anul acesta. În total MaxAgro cultivă 11.500 de hectare. De asemenea, mai avem inclusiv o fermă bio foarte frumoasă achiziționată la Birda.
Cum stă Max Agro cu stocarea cerealelor?
Maxagro deține și un sistem de 10 silozuri moderne, cu uscător, construite la cele mai înalte standarde ale pieței pentru stocarea cerealelor. Toate au o capacitate totală de peste 60.000 de tone, respectiv hale pentru depozitare cu o capacitate de 40.000 de tone.
Domnule Ianco Zifceac, care credeți că ar fi urgențele agriculturii în această perioadă?
Cred că o urgență pentru stimularea agriculturii românești și a producătorilor este dezvoltarea unui sistem complex și eficient de procesare. A fost la o dezbatere organizată de Banca Transilvania și am mai înaintat această idee susținută, de fapt, de mulți fermieri. Procesare este o necesitate pentru agricultura noastră, mai ales că cerealele românești se vând la prețuri foarte mici. MaxAgro deține și un complex zootehnic foarte dezvoltat și adăugăm plus valoare cerealelor care devin hrană pentru animale.
Pentru fermierii mici care nu își permit să dezvolte zootehnia sau cultura mare, ar putea miza pe pomicultură, legumicultură sau altele. Așa vor putea avea plus-valoare adăugată mai mare pe produse.
Cum merge creditarea, relația băncilor cu agricultorii?
O altă urgență a agriculturii actuale este îmbunătățirea creditării. E adevărat că merge mult mai bine ca acuma 30 de ani, dar nu cât ar trebui. Sunt unele programe lansate de minister, dar ar trebui să dea și roade, iar băncile să fie mult mai deschise și înțelegătoare față de fermieri.
Mare problemă este că dobânzile sunt foarte mari ceea ce îl îngreunează foarte mult pe producător, iar garanțiile îl împovărează. Băncile cer garanții de peste 100% și este extrem de greu de îndeplinit pentru un agricultor mic. Așa se ajunge ca un bun care valorează 1 milion de euro, banca să ți-l ia la 500.000 €, iar asta este foarte grav.
În paralel sunt fondurile guvernamentale de garantare pentru investiții rurale care sunt foarte bune și am observat că chiar funcționează.
Asta dă o șansă în plus producătorului român. De asemenea marea problemă continuă să fie birocrația care chinuie foarte mult omul. Ar trebui simplificata. Este altă urgență a agriculturii.
Ce ar trebui făcut?
Este o mare nevoie de tehnologizarea agriculturii, iar o componentă importantă este agricultura de precizie la care trebuie să apeleze tot mai mult fermierul actual pentru a avea productivitate înaltă. E nevoie de echipamente performante, care să aibă un consum mai mic de combustibil, productivități și randamente mari, care să ajute agricultorul în munca sa.
Ce loc ar avea inteligența artificială în agricultură?
La noi în fermă utilizăm inteligența artificială de mai multă vreme, fără ea nu se poate. Toate fluxurile, toate procesele pe care le desfășurăm sunt automatizate. Lucrăm cu un soft mare, Microsoft 365, care este integrat. Noi mizăm pe inteligență artificială.
Cât de periculos credeți ca este așa-numitul “fenomen Ucraina” pentru agricultura din România?
Este un fenomen foarte grav și îl afecrează foarte mult pe fermierul local, fiindcă piața este invadată cu cereale foarte ieftine din Ucraina. Acestea se obțin cu costuri mult mai mici, fiindcă fermierul ucrainian nu trebuie să respecte regulile stricte pe care trebuie să le respecte fermierii din România și din întreaga Uniunea Europeană.
Noi avem costuri mult mai mari tocmai pentru că respectăm aceste reguli stricte de protecția mediului și a calității. De ce noi trebuie să ne aliniem unor norme, iar ei nu trebuie să respecte nimic?
Ei vin cu prețuri mult mai mici, iar noi cu prețuri de cost mult mai mari. Fermierul român are o luptă puternică de dus cu cereale din Ucraina. La export nu are nicio șansă. Cantitățile lor sunt foarte mari și prețurile mult prea reduse.
Care ar fi soluția?
Ori să se alinieze și ei regulilor Uniunii Europene pe care le respectă fermierul român sau exporturile să se facă numai în afara Uniunii Europene, fiindcă aici e o competiție inegală. O cantitate foarte mare de produse rămân în UE, iar asta nu este corect. Are loc o concurență neloială între fermierii europeni și cei din Ucraina, iar cei care pierd sunt fermierii europeni. UE poate să vină cu o subvenție pe tona sau pe hectar care să compenseze această pierdere a fermierilor români.
Cât de afectată este MaxAgro de fenomenul Ucraina?
Bineînțeles că ne-a afectat foarte mult și pe noi, la fel ca și pe toți fermierii din România. E o pierdere la preț de 50%.
Domnule Ianco Zifceac, cât ar trebui să fie prețul la grâul ce va fi recoltat în vara lui 2024 pentru ca fermierii să nu iasă în pierdere și să aibă și profit?
Minim 1.000 lei pe tonă.
Comentarii
comentarii
