Bucurestiul si Clujul nu au iesit din recesiune. Timisul si Argesul da.

Datele prezentate in continuare indica in mod clar ca Timisul si Argesul au reusit in primele luni ale acestui an sa depaseasca efectele recesiunii din 2009 si 2010, in timp ce Bucurestiul si Clujul nu au reusit sa iasa din recesiune. Astfel, daca in judetele Timis si Arges rata cresterii productiei industriale in primele patru luni ale acestui an a inregistrat valori pozitive (23% in Timis si 8,3% in Arges) , in Bucuresti si in Cluj valoarea acestui indicator a inregistrat cote negative (- 5,2% in Bucuresti si – 3,6% in judetul Cluj). Coroborind aceste rezultate cu faptul ca la nivel national produsul intern brut aferent industriei a crescut cu 10,1% in primul trimestru al acestui an, iar produsul intern brut aferent agriculturii, constructiilor si serviciilor a scazut comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, rezulta fara echivoc ca, spre deosebire de restul tarii, Bucurestiul si Clujul nu au iesit inca din recesiune. 

 

 

Denumirea indicatorilor	Total	Bucuresti	Arges	Timis	Cluj
Populatie	21 504 442	1 943 981	643 762	647 533	691 989
Numar de salariati	4 130 700	857 974	127 288	196 312	190 254
Rata cesterii productiei industriale in primele patru luni din 2011	9,4%	-5,2%	8,3%	23%	-3,6%
Exporturi in primele doua luni din 2011     ( milioane euro)	6 917,7	1 024,921	720,541	553,740	375,518
Importuri in aceeasi perioada              (milioane euro )	7 500,1	2 177,274	460,504	483,955	351,749
Excedent sau deficit commercial         ( milioane euro)	-582,4	-1 152,353	260,037	79,785	23,769

 

Analizind datele precedente se observa ca deficitul extern al companiilor din Bucuresti a fost de aproape doua ori mai mare decit cel inregistrat la nivel national, spre deosebire de anul trecut cind deficitul extern al companiilor bucurestene era aproape egal cu cel inregistrat la nivel national (-1.146,796 milioane euro, respectiv -1.027 milioane euro). Degeaba au exportat mai mult companiile din Pitesti, din Timisoara, din Arad si din Cluj: excedentele externe ale acestor companii, obtinute cu aita truda intr-o vreme cind exporturile sunt la fel de pretioase ca si oxigenul, au disparut ca si cum n-ar fi fost.. Rezulta, deci ca mentinerea la o cota nesustenabila a deficitului extern si diminuarea acuta a productiei industriale (- 5,2) reprezinta principalele cotraperformante ale companiilor bucurestene in acest an. Datorita acestor doua pietre de moara pe care Bucurestiul le-a livrat economiei nationale, situatia economica a Romaniei a continuat sa se deterioreze si in acest an. Asa se intimpla intotdeauna atunci cind guvernele fac imprumuturi externe preventive, in loc sa implementeze politici publice de reducere a importurilor si de crestere a exporturilor. Pentru ca Romania trebuie sa realizeze in urmatorul deceniu exporturi nete de cel putin 40 de miliarde dolari. In caz contrar , guvernul de la Bucuresti va devein insolvabil. Poate sa-mi spuna cineva din ce resurse, daca nu din exporturi, va rambursa Romania cele 35,5 miliarde dolari imprumutati in ultimii trei ani de la FMI, UE si BM? Vor fi vindute la licitatie activele statului roman? Vom trai si vom vedea. Oricit de optimist am judeca lucrurile lucrurile, este totusi greu de crezut ca dupa obsedantul deceniu 2000 -2010, cind datoria externa totala a Romaniei a crescut cu 145 miliarde dolari (!), va urma o epoca de aur in care romanii isi vor finanta prin exporturi macar un sfert din aceasta uriasa obligatie externa .. .

 Surse de date:

1. Institutul National de Statistica, Anuar statistic, 2009.

2. Institutul National de Statistica, Buletin Statistic Lunar, 4/2010; 4/2011

3. Institutul National de Statistica, Buletin Statistic Lunar – Judetean, 4/2010; 4/2011