Ce s-ar întâmpla dacă într-o zi, ca urmare a unui experiment științific eșuat, soarele ar dispărea? Un scenariu apocaliptic care trăit prin prisma unui automat de băuturi răcoritoare ce se umanizează se poate încheia cu „Si totuși cât e de frumos!” Personajele, aflate sub spectrul viețuirii într-o noapte nesfârșită, pendulează între căutarea de sensuri existențiale și pierderea de sine, între încercarea de a-și continua viața după regulile cunoscute și evadarea către nicăieri din propria lume, între conștientizarea lucidă și fuga de realitate, între singurătate și conexiunea cu celălalt, între speranță și fatalism.
Cine și cum se salvează în aceste momente limită când tot ce i-a fost cunoscut și valorizat își pierde sensul? Personajele, fără nume, sunt prototipuri ale diferitelor categorii sociale: orbul, muzicianul, patroana de cafenea, paparazzo, șefa, vedeta, vagabondul, străinul, orbul care stă la televizor, omul pentru care nașterea a fost o cădere, chelnerul, casierul, femeia, bărbatul, automatul cu băuturi –se arată în caietul de prezentare a piesei. Regia aparține lui Mariana Luca.
Comentarii
comentarii