Luptă pentru biserici între ortodocşi şi pocăiţi în Banatul montan
Resemnare totală este cuvântul de ordine la Anina. Micuţul orăşel din Banatul montan este la un pas de colaps. Aproape nimeni nu mai are unde lucra la Anina şi nicio speranţă nu se întrevede pentru fostul oraş minier.
Singurii bani pe care îi mai primesc cei din Anina vin din pensii, ajutoare sociale sau alocaţii. În localitatea în care apa rece curge după program şi investitorii sunt mai rari ca OZN-urile, totul este în paragină. Închiderea minei, după tragicul accident din 2006, a căzut ca o lovitură de ghilotină pentru cei maxim 6.000 de locuitori – câţi mai are efectiv oraşul la ora actuală. Salvarea tuturor pare să vină din credinţă. Oameni care abia mai au cu ce să-şi ducă zilele şi-au dat o bună parte din bani pentru salvarea divină. În trei ani la Anina s-a renovat şi modernizat complet biserica din centrul oraşului. Mai mult, o nouă bisericuţă a fost ridicată de la zero din donaţiile credincioşilor în cartierul Celnic. Peste 200.000 de lei din pensiile foştilor mineri şi din alocaţiile copiilor s-au băgat în ultimii trei ani în credinţa ortodoxă la Anina. Ortodoxismul duce aici şi o altă luptă, cea împotriva pocăiţilor care şi-au tras biserici pe te miri unde…
Bani din pensiile minerilor
Preotul Alin Muntean a venit doar de trei ani în micul orăşel din Caraş-Severin. A găsit un dezastru pe linie. Casa parohială era împânzită de şobolani, curtea bisericii de gunoaie, iar cel mai mare lăcaş de cult ortodox din Anina ajunsese într-o stare jalnică. A luat totul de la început şi poate, la Anina, a înţeles mai bine ca niciunde că sărăcia păleşte în faţa divinităţii. Muntean a recurs şi la o altă luptă. O luptă inegală cu pocăiţii care au împânzit Anina cu biserici în aşteptarea noilor recruţi. În august 2008, Muntean a intrat oficial în Biserica „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” din Anina. Peste două luni pictura ce începuse cu trei ani în urmă avea să fie terminată. După terminarea picturii a început reamenajarea bisericii, exteriorul, mocheta, resturarea iconostasului şi iluminatul ce lăsa de dorit. Imediat s-a trecut la construcţia unei alte biserici ortodoxe în cartierul Celnic. „Reamenajarea bisericii din Anina şi exteriorul au costat 55.000 de lei, la casa parohială s-au băgat 45.000 de lei, iar bisericuţa de lemn din Celnic a costat până acum peste 93.000 de lei. Nu ştiu nici acum cum de s-au adunat atâţia bani. Banii pentru biserică vin doar atunci când se dau pensiile. În Anina nu există întreprinderi şi nici locuri de muncă. Din pensia lor, puţin câte puţin, s-au dat şi s-a adunat până la urmă”, spune părintele Muntean.
Şobolani şi munţi de gunoaie
În urmă cu zece ani, preotul Alin Muntean a venit prima oară la Anina. A stat doar jumătate de an. Fostul preot nu l-a avut niciodată la suflet şi Alin Muntean a trebuit să plece la Ciclova. „Nu vreau să-mi vorbesc de rău predecesorul. Dar doar din curtea bisericii am scos 14 camioane de moloz, iar casa parohială era o catastrofă în care şobolanii erau ca la ei acasă. Oamenii au văzut însă că se poate şi din puţinul lor au dat bani pentru biserică”, spune Muntean. Construcţia la Biserica „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” din Anina a început în 1908. Atunci autorităţile austro-ungare au dat dreptul românilor din Anina să aibă o biserică ortodoxă. Au oferit un loc sfidător, însă. Lăcaşul de cult a fost ridicat pe locul fostei gropi de gunoi a oraşului. Biserica din Anina a fost ridicată pe piloni de lemn, exact ca şi catedrala din Timişoara. În 1939 ea a fost terminată şi sfinţită de fostul mitropolit al Bnatului, Înaltpresfinţitul Lăzărescu. După 70 de ani, noua pictură avea să fie sfinţită încă o dată de Presfinţitul Lucian, episcopul Caransebeşului.
Biserică construită de frica pocăiţilor
Construcţia noii bisericuţe de lemn din Celnic cu hramul „Naşterea Maicii Domnului” a început în mai 2010. Pe 18 septembrie biserica va fi sfinţită. Tot în septembrie va fi sfinţită şi pictura celei de-a treia biserici ortodoxe din Anina, cea din cartierul Steier. Ideea unei biserici la Celnic a fost ca oamenii să aibă unde să se roage şi să nu meargă aproape cinci kilometri pe jos până la biserica mare. A mai fost însă o problemă. „Bisericuţa din Celnic este rodul comun al eforturilor credincioşilor din Anina. În Anina celelelate culte ne-au stricat treburile. Nu au avut comportament cinstit. Baptiştii au făcut de exemplu la Oraşul Nou (n.r. alt cartier din Anina) o biserică pentru o singură familie. Scopul lor era clar, aveau nevoie de noi recruţi. În Anina, penticostalii au două biserici, baptiştii au trei, adventiştii de ziua a 7-a au şi ei două biserici, iar catolicii trei. Când baptiştii au ridicat o nouă biserică în Celnic a trebuit să acţionăm şi noi. Au vrut să profite şi să-şi facă noi enoriaşi. Acesta este modul lor de a acţiona şi nu este corect”, mai spune preotul Alin Muntean. Următoarea investiţie a preotului care a schimbat faţa religiei la Anina este o cantină socială pentru nevoiaşi.
