Secţia pentru judecători a CSM a decis, marţi, să se sesizeze din oficiu în vederea suspendării din funcţie a judecătorului Aurelian Nicolae Tomuş, cercetat de DIICOT Timişoara în dosarul „Prostituţie cu eleve”, după ce a constatat că există indicii privind neîndeplinirea condiţiei de bună reputaţie de către magistrat.
“Secţia pentru judecători a CSM, în temeiul art. 76 alin 3 din Legea nr.317/ 2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată cu modificările şi completările ulterioare, a analizat raportul Inspecţiei Judiciare vizând pe Aurelian Nicolae Tomuş, judecător în cadrul Judecătoriei Timişoara şi a constatat că există indicii privind neîndeplinirea condiţiei de bună reputaţie de către magistrat. Totodată, Secţia pentru judecători a decis să se sesizeze din oficiu în vederea suspendării din funcţie a magistratului, precum şi citarea magistratului în vederea participării la şedinţa din 25 august”, se arată în comunicatul CSM.
Judecătorul Aurelian Nicolae Tomuş este cercetat de DIICOT sub control judiciar pentru şantaj şi folosirea serviciilor unei persoane exploatate. În luna iunie, mai multe persoane au fost reţinute de DIICOT Timişoara în dosarul de trafic de persoane în care au fost identificate peste 25 de victime minore, iar altele au fost puse sub control judiciar. Printre persoanele reţinute au fost liderul grupării, Paul Mînzu, Ovidiu Torj, fostul soţ al Brigittei Năstase, actuala soţie a lui Ilie Năstase, dar şi poliţistul Ovidiu Gîţan, de la Secţia nr. 1 Timişoara. Printre cele şapte persoane cercetate sub control judiciar se află judecătorul Nicolae Aurel Tomuş de la Judecătoria Timişoara şi DJ Gino Manzotti de la DJ Project. Potrivit procurorilor, suspecţii plasau tinere, unele minore, unor clienţi dispuşi să plătească pentru a întreţine relaţii sexuale cu acestea. Reţeaua era condusă de Paul Vasile Mînzu, un cunoscut membru al lumii interlope din Timişoara, la vila căruia aveau loc întâlnirile între fete şi clienţi. Fetele erau filmate în timp ce întreţineau relaţii sexuale cu clienţii, iar dacă acestea refuzau pe viitor să se supună, erau ameninţate că imaginile video vor fi trimise părinţilor lor. Persoanele vătămate erau de regulă plasate unor persoane importante cu atribuţii în domeniul juridic (judecători, avocaţi), medical, şi în rândul celor care asigurau ordinea (agenţi de poliţie), iar în cazul în care minorele doreau să întrerupă legătura cu membrii grupării, suspecţii recurgeau la şantaj ameninţând victimele că vor prezenta membrilor de familie unele filme compromiţătoare cu acestea.
Acasă Actualitate CSM se sesizeză din oficiu în vederea suspendării judecătorului Tomuş, cercetat în...
