.jpg)
Soarta operatorului s-ar putea decide de Ziua Femeii
Deponeul ecologic de la Ghizela e finalizat încă de anul trecut. Recepţia s-a făcut în luna iunie a anului 2011 şi deponeul e încă cu lacătul pe el…
Nu poate funcţiona pentru că nu are un operator care să acţioneze la acest deponeu. Deponeul este în conservare deocamdată. Oferte au fost pentru stabilirea operatorului, 3 societăţi s-au înscris la licitaţie, dar aceasta se va relua. Acum este un proces pe rol, ASA Arad a dat în judecată Consiliul Judeţean Timiş în urma licitaţiei, iar următorul termen, care ar putea aduce şi sentinţa, este în 8 martie, chiar de Ziua Femeii.
„Se decide dacă ASA are dreptate sau nu”, spune vicepreşedintele Consiliului Judeţean Timiş, Adam Crăciunescu. În funcţie de rezultat se va organiza o nouă licitaţie, în urma căreia se va stabili în sfârşit operatorul acestui deponeu ecologic. Un obiectiv dorit atât de mult, un proiect care s-a tot mutat dintr-o partte în alta a judeţului şi care într-un final s-a realizat… Acum însă, nou-nouţ şi gata să preia gunoiul Timişului, acesta stă cu lacătul pe el…
Staţii de transfer la Timişoara, Jimbolia, Deta, Făget
Şi distanţa până la deponeul de la Ghizela faţă de Timişoara este destul de mare. Peste 40 de kilometri. Povestea deponeului e lungă însă. Au fost găsite diferite locaţii până să se stabilească că deponeul ecologic al Timişului va lua naştere la Ghizela. S-au tot schimbat locaţii, care erau mai aproape de oraş. O primă locaţie era la Covaci, dar s-a mutat de acolo până s-a ajuns hăt departe… la Ghizela.
Vor fi şi staţii de transfer pentru acest deponeu la Timişoara, Jimbolia, Deta, Făget. Staţia de transfer Timişoara şi centrele de colectare vor fi prevăzute cu câte o rampă cu trei puncte de descărcare a deşeurilor direct în containere de lung curier, având capacitatea de 32 mc. Transportul deşeurilor de la staţia de transfer şi centrele de colectare se va realiza cu ajutorul camioanelor de 26 tone cu 3 axe, în containere de 32 mc.
Depozitul de deşeuri va fi constituit din cinci celule de depozitare în final, având capacităţile următoare: volumul primei celule C1: 623.000 mc, care face obiectul finanţării şi construirii în prezent; volumul celulelor C2-C5: 4.508.300 mc. Durata de viaţă a primei celule va fi de 5 ani, durata de viaţă a celulelor II-V va fi de 9 ani fiecare. Durata de viaţă a depozitului: 41 ani. Capacitate de prelucrare zilnică: 448,0 mc. Numărul de locuitori şi localităţi deservite: cca 700.000 loc. (jud.Timiş), localităţile vor fi împărţite în 5 zone: zona 1 Timişoara, zona 2 Jimbolia, zona 3 Deta, zona 4 Făget şi zona 0 Ghizela aferentă depozitului central de deşeuri, unde se vor aduce pentru sortare şi compostare deşeurile din localităţile aferente acestei zone. Suprafaţa totală a incintei: 58,9 ha, care se compune din următoarele: zona de depozitare: 35,14 ha, din care aferentă Celulei 1 este de 7,01 ha şi zona tehnică: 23,76 ha.
„Avem o problemă cu deponeul de la Ghizela, este clar”
Au venit şi banii de la Uniunea Europeană pentru a plăti construcţia acestui deponeu ce s-a făcut din banii Consiliului Judeţean Timiş. Nu este nimeni însă care să opereze la acest deponeu, după ce a fost atât de trâmbiţat. Profitul nu este unul prea mărişor pentru un operator care s-ar angaja să opereze acolo. În luna noiembrie a anului 2011, consilierul judeţean PNŢCD Viorel Sasca nu era foarte optimist în ceea ce priveşlte soarta noului deponeu.
„Nu s-a stabilit operatorul, ceea ce înseamnă că de fapt deponeul este în conservare şi trebuie să-l păzim. Cred că se datorează atractivităţii reduse a deponeului – transportul costă foarte mult, câştigurile vor fi mici. Dacă Timişoara găseşte altă soluţie nu ştiu dacă va fi eficient economic operarea acestui deponeu. Preţul combustibilului tot creşte, preţul de transport pe programul de gunoi deja devine prohibitiv. Au fost doar trei firme, mă aşteptam să existe un interes mai mare. Am ajuns din iunie până acum fără să reuşim să stabilim operatorul şi deponeul să devină funcţional. Caietul de sarcini rămâne tot acela. Avem o problemă cu deponeul de la Ghizela, este clar”, spune consilierul judeţean Viorel Sasca.
