Acasă Eveniment Faptul că 2013 va fi anul cel mai torid din istorie i-a...

Faptul că 2013 va fi anul cel mai torid din istorie i-a pus pe jar pe fermierii din Timiş

DISTRIBUIȚI

disperarea fermierilor marti la hodoni DSCF3537După ce 2012 a fost considerat anul cel mai uscat din ultimii 62 de ani şi a făcut ravagii în agricultura din Timiş, acum, specialiştii estimează că 2013 va fi cel mai torid din istoria măsurătorilor meteorologice.

Lunile iunie, iulie, august şi septembrie vor fi cele mai fierbinţi şi secetoase. Acest lucru i-a pus pe jar pe fermieri. Specialiştii de la Monsanto s-au întâlnit cu peste 100 de agricultori din Zona de Vest a ţării, la ferma SC Agrimondo, director Alin Mihalache, în Hodoni, judeţul Timiş, marţi, 28 mai.  A fost dezbătută problematica secetei şi prezentate noile tehnologii de protejare a culturilor şi conservare a apei în sol, în condiţiile în care din zece ani, şapte vin cu secetă severă. „Am adunat câteva practici din Vestul Europei şi le-am adaptat la realităţile din Zona de Vest a României. Unele vor putea fi adoptate de dumneavoastră – fermierii, altele nu”, a spus Alina Arsene, din cadrul Monsanto.
“Anul 2012 a fost considerat cel mai uscat din ultimii 62 de ani, iar acum se estimează că 2013 va fi cel mai torid din istoria măsurătorilor meteorologice. Cum e la nivel mondial, la fel se întâmplă şi la noi. Are loc o creştere a zilelor tropicale, cu maxime zilnice de peste 30 de grade. Avem o descreştere a frecvenţei anuale a zilelor de iarnă cu temperaturi de sub zero grade, dar avem şi fenomene extreme, când maxima şi minima au crescut. Cel mai grav este că diferenţele de temperatură în 24 de ore, între zi şi noapte, sunt de multe ori până la 20 de grade şi peste. Cel mai mare impact negativ are loc asupra culturilor de la nivelul câmpiei şi colinelor. De aceea, cel mai important este să conservăm apa în sol”, a spus prof. univ. dr. Teodor Rusu, specialist în studii pedologice, pedoameliorative şi de combatere a eroziunii solului. Comisia Europeană recomandă pe lângă utilizarea unor culturi cu un consum redus de apă – orzul, grâul, cartoful, mazărea, rapiţa – şi a unor soiuri rezistente, plantarea de garduri vii sau perdele de pădure de protecţie, ecologizarea şi conservaera solurilor şi apei, semănat direct, precum şi culturi numite verzi, de acoperire. Acestea vor fi tot mai mult subvenţionate în cadrul Politicii Agricole Comune. “Ne aflăm aici pentru a găsi soluţiile ideale pentru rapiţă şi a face această cultură profitabilă. În 2013, sunt semănate 300.000 de hectare de rapiţă la nivel naţional. Noi estimăm că, în 2014, vor fi cultivate 340.000 de hectare, dar suntem convinşi că România suportă 450.000 -500.000 de hectare de rapiţă. Mulţumim Dianei Zarija, reprezentanta Monsanto pe Timiş, care a fost creierul evenimentului”, a spus Dorin Jurcă, reprezentatul Monsanto pe Zona de Vest.

Comentarii

comentarii