Acasă Economic Florin Țubrea și-a închis fabrica de brânzeturi din Boldur, Timiş, din cauza...

Florin Țubrea și-a închis fabrica de brânzeturi din Boldur, Timiş, din cauza lipsei forței de muncă

995
DISTRIBUIȚI

Florin Țubrea este un tânăr medic veterinar din Boldur. județul Timiș și a început să crească animale în urmă cu 10 ani. Pe lună obţine 10.000 de litri de lapte la vacile pe care le creşte şi întreaga producţie ajunge la Friesland sau la Napolact.

Prețul la lapte este mic: 1,30 lei

Ţubrea a construit un grajd mare și modern de peste 400 de metri pătrați cu toate facilitățile pentru vaci. L-a început, fiindcă treaba mergea bine, el a achiziționat utilaje speciale și și-a făcut o microfabrică pentru procesarea laptelui.

Astfel, timp de cinci ani a produs brânză dulce, cașcaval, iaurt, smântână și le valorifica pe piața din Timiș. Produsele aveau mare succes, fiindcă nu erau făcute la scară industrială și își păstrau gustul autentic, de aceea erau la mare căutare printre bănățeni.

Pe lună procesa 5000 de litri de lapte. Așa a funcționat bine primii cinci ani.

În 2015, tânărul a renunțat la fabrică, din cauza lipsei forței de muncă. Chiar acum, în 2020, problema a rămas nerezolvată. De doi ani nu a reușit să găsesc pe nimeni să îl angajeze.

”Lucrez singur la fermă, dar nu e problemă ca mă descurc. La mine totul e mecanizat. În zona Lugojului unde locuiesc nu ai nicio șansă să găsești pe cineva. De fapt am renunțat să mai caut, fiindcă oricum nu găsesc”, spune medicul veterinar.

Preţul la lapte peste mic, 1,30 lei, şi cu vânzarea nu sunt probleme. Vine cisterna la două zile și ia tot. Problema este că achizitorii plătesc în funcție de mărimea fermei.

Au un preț standard pentru o anumită cantitate de lapte, peste această cantitate, au alt preț și tot așa.

Valoarea depinde de cantitatea de lapte pe care le-o livrează crescătorul de vaci. Până la 15.000 de litri pe lună e un preț, adică 1,30 lei, între 15.000 -30.000 de litri se mai adaugă 10 bani la litru, între 30.000 și 50.000 se mai adaugă niște bănuți și tot așa. Avantaje au fermierii care oferă lunar peste 50.000 de litri. Ei pot să și negocieze anumite aspecte.

L-a a avut profesor pe actualul ministru al Agriculturii

Țubrea a pornit de la zero. În 2010, a absolvit Facultatea de medicină veterinară la USAMVB Cluj Napoca unde l-a avut profesor chiar pe actualul ministru al Agriculturii, Adrian Oros.

Anul acesta în vară, trebuie să aibă întâlnirea de 10 ani de la absolvire și ar trebui să vină și ministru. Imediat tânărul Țubrea s-a mutat în casa bunicilor în comuna Boldur din județul Timiș, iar primele vaci le-a cumpărat de la oamenii din sat.

Pentru a se dezvolta, în fiecare an, el a încercat să investească în fermă. Când nu a avut bani, s-a împrumutat, i-a achitat din subvenția primită, iar s-a împrumutat și tot așa a reușit să crească.

Acum, are 30 de vaci de lapte rasa Bălțata românească și are juninci care termină lactația cu 10.000 de litri de lapte pe an. De la o fermă din Târgul Mureș achiziționează paetele provenite de la taurii cei mai buni. Având profesia de medic veterinar, însămânțarea este făcută chiar de el artificial.

O dată la 6 luni vin specialiștii cu mașina îi aduc paetele. Pentru hrana animalelor deține 17 ha de pământ de la bunici și părinți, unde cultivă lucernă și fân și 23 de ha pentru pășune concesionate de la primărie. În plus cumpără și siloz pentru hrana animalelor, precum și un furaj concentrat pregătit special de un FNC pentru ferma lui Țubrea.

“Meniul este făcut pe calculator special pe fermă mea în funcție de greutatea vacii și cantitatea de lapte produsă de animal. Sunt programe speciale realizate de nutriționiști specialiști. Încercăm astfel să ne apropiem de fermele din Occident”, spune tânărul fermier.

Sistemul de stabulație este liber pentru vaci. Grajdul este mare și are o continuare pe un front mare de furajare în exterior cu un țarc unde animalele pot circula, iar ușa la grajd este deschisă și se pot întoarce oricând vor să stea la adăpost. Dacă  vaca vrea să stea afară, stă, dacă nu vrea, intră înăuntru. Grajdul are cușete la fel ca marile ferme.

Pe 75% din frontul de furajare se află întotdeauna siloz de porumb achiziționat de la o fermă din Salonta, iar pe 30% este lucernă și fân din pășune proprie. Furajul concentrat este dat la vacă în timpul mulsului. În funcție de performanță, fiecare vacă primește între 4 și10 kg de furaj granulat preparat și personalizat  cu ajutorul calculatorului. El a făcut selecție de calitate.

Anual 20 de vaci fată, dintre care sunt păstrate cinci -șase vițele, care le înlocuiesc pe cele bătrâne. Pe tăurași îi vinde.

O zi de muncă pentru medicul veterinar Țubrea în această perioadă începe la 6.30 dimineața. Mai întâi el își bea cafeaua, apoi  intră în grajd, spălă vacile la uger și le bagă la muls. Asta durează aproximativ o oră și jumătate.

După aceea le dă drumul în țarcul liber, le pune silozul și fânul, le încarcă butoaiele cu apă de 1000 litri cu o pompă submersibilă electrică. Pe la 9.30 -10.00, termină activitățile, apoi seara la ora 17.00, revine în fermă. Le oferă vacilor iarăși siloz și fân și încarcă butoaiele cu apă.

Ca tânăr fermier Țubrea vrea să transmită următorul mesaj autorităților agricole:

”Ar trebui să fie schimbat modul de subvenționare a fermelor: să se dea banii în funcție de performanță, pentru ca să dispară samsarii și șmecherii care cumpără sute de vaci, le bagă în control apoi dispar.

Nu e normal ca o vacă de 10.000 de litri pe an să primească aceeași subvenție ca o vaca pe care nu o mulge nimeni. Dacă subvențiile s-ar da după performanță, ar fi mult mai simplu și ar ieși totul pe alb.

Stabilești o sumă și o dai pe litru de lapte vândut, totul legal. Dai factura, atâția litri vânduți, atâția bani primiți. Pentru vaca de carne, la fel. Ai vândut vițelul la o anumită greutate primești subvenția.

Așa toate operațiunile ar fi făcute legal și la vedere. Nimeni nu mare interesul să se ascundă”.

Comentarii

comentarii