Fumatul în barurile şi cafenelele din Timişoara a scăpat de sub control, în acest moment. Oriunde merge un nefumător să bea o cafea, fără să fie intoxicat de otrăvurile din fumul de ţigară de la vecinii de masă, nu găseşte un loc. Gravitatea este că patronii barurilor fac o discriminare sfidătoare, pun prea multă importanţă pe prezenţa tabagiştilor şi îi ignoră şi îi condamnă la fumatul pasiv pe netabagişti. E clar că astfel i se încalcă dreptul individului la un mediu nepoluat. În aceste condiţii, aşa cum impune Comisia Europeană, ar trebui să se aplice regula: “Poluatorul plăteşte!”
Portiţa de salvare a patronilor
Patronii au şi o portiţă de salvare. Conform legii, în orice locaţie mai mică de sub 100 metri pătraţi, se poate fuma sau nu se poate fuma. Asta decide proprietarul cafenelei. Din păcate, în orice bar şi cafenea mai mic de 100 de metri din Timişoara, se fumează. În această situaţie, iată ce soluţie a găsit prof. dr. Florin Mihălţan, preşedintele Societăţii Române de Pneumologie, pentru a-i proteja pe nefumători: “Vom încerca să forţăm legislaţia, este singură modalitate de a face că fumătorul pasiv să fie realmente protejat. Ce presupune această? Înseamnă că trebuie să scoatem din lege acel amendament cu 100 de metri pătraţi, iar în curtea şcolii nu trebuie să mai existe magazine de comercializare a ţigărilor ce sunt disimulate în alte tipuri de vânzări”, a declarat prof. Mihălţan, în conferinţa de presă intitulată “Fumatul la mâna a doua. Categorii vulnerabile – riscuri și drepturi” (agerpres). Conform statisticilor, la nivel naţional sunt 5 milioane de fumători şi 6,4 milioane nefumători. În Timişoara ar fi în jur de 80.000 de consumatori de tutun.
Ce efecte dezastruoase are fumul de ţigară?
Fumatul produce degradarea accelerată a plămânului: bronhiile se îngustează, se secretă mai mult mucus bronşic, ţesutul pulmonar îşi pierde elasticitatea. Părinţii fumători au mai des infecţii respiratorii decât nefumătorii. Astfel, îşi expun copiii unui risc crescut de a suferi o infecţie respiratorie. În plus, afecţiunile respiratorii frecvente din copilărie favorizează apariţia astmului bronşic la vârstă adultă. Fumatul creşte riscul de a face tuberculoză. Copiii care stau în case în care se fumează au un risc de apariţie a astmului cu 31% mai mare decât copiii ne-expuşi fumului de ţigară. Copiii cu astm şi cu părinţi fumători au crize astmatice mai frecvente şi mai severe: riscul de a suferi o criză care să necesite intubaţie este de 22 de ori mai mare. Adulţii fumători fac crize astmatice mai frecvente şi mai severe: mortalitatea intraspitalicească a fost de 31% pentru astmaticii fumători care au necesitat ventilaţie mecanică. Dacă te laşi de fumat ACUM: – funcţia plămânului se îmbunătăţeşte – scade riscul de a suferi de o boală pulmonară –explică sfatulmedicului.ro. (foto: stopfumat).
