Cea mai mare sfidare la adresa sănătăţii în Timişoara este faptul că nu există cafenea sau bar unde să nu se fumeze. Dacă în aceste cazuri poţi alege dacă intri sau nu să savurezi o cafea în calitate de fumător pasiv, la Iulius Mall sau real nu ai încotro şi eşti obligat să inhalezi otrăvurile din aer, fiindcă la toate cafenelele se fumează, deşi spaţiul este deschis şi fumul toxic se împrăştie în tot hipermarketul.
Efectele fumatului pasiv sau activ asupra sănătăţii
Conform Programului Naţional “Stop fumat!”, otrăvurile din fumul de ţigară reprezintă cel mai important factor de risc pentru bolile pulmonare obstructive cronice (BPOC). Tarul şi cianidele sunt responsabile de producerea bronşitei şi emfizemului, în principal prin hipersecreţia glandelor bronşice şi blocarea acţiunii de epurare (curăţare) ciliară. Tusea şi expectoraţia, dispneea (dificultatea în respiraţie), wheezing-ul (respiraţie zgomotoasă) şi durerile toracice constituie simptomele respiratorii principale. Riscul de deces pentru fumătorii de peste 25 de ţigări pe zi este de 20 de ori mai mare decât al nefumătorilor. Din momentul stabilirii diagnosticului, durata supravieţuirii pentru încă 5-10 ani a fost 
apreciată la 50%. În cazul persoanelor cu forme grave de BPOC (cu valorile VEMS sub 1 litru) şansele de supravieţuire sunt de 1-3 ani. În cazul femeilor fumătoare se pare că riscul de a suferi de BPOC este mai mare şi există o vulnerabilitate mai mare la instalarea formelor severe de BPOC. În schimb, răspunsul la medicaţia bronhodilatatoare este mai bun. Încetarea fumatului în BPOC are un pronunţat impact, scăzând rata exacerbărilor severe şi riscul complicaţiilor cardiovasculare. Abandonul fumatului este benefic în orice moment al evoluţiei bolii, crescând calitatea vieţii pacienţilor şi reducând mortalitatea datorată BPOC. Se consideră că femeile fumătoare care suferă de astm bronşic au un risc crescut al mortalităţii prin această boală comparativ cu bărbaţii. Fumatul poate amplifica simptomele astmaticilor, fumătorii având mai frecvent episoade de exacerbare a bolii. Expunerea pasivă a fătului la fumat, de către o mamă care fumează pe parcursul sarcinii, creşte riscul nou-născutului de a dezvolta astm în primii 3 ani de viaţă. Fumatul este unul din cei mai importanţi şi, de asemenea, unul din cei mai evitabili factori de risc pentru infecţiile tractului respirator. Indiferent că eşti fumător pasiv sau activ, efectele dezastruoase asupra sănătăţii sunt aceleaşi.
Fumatul şi tuberculoza
Conform Centrului Naţional pentru Renunţarea la Fumat, un număr mare de studii demonstrează că stoparea fumatului duce la scăderea semnificativă a riscului de infecţie. Studiile subliniază importanţa stopării fumatului ca măsură preventivă a afecţiunilor infecţioase: scăderea cu 50% a ratei de risc după 5 ani. Fumatul creşte riscul de deces prin tuberculoză. Fumatul este un factor de risc de îmbolnăvire pentru tuberculoză prin scăderea capacităţii de apărare împotriva bacilului Koch şi prin reactivarea unor leziuni latente ce datează uneori din copilărie. Asocierea fumatului cu tuberculoza creşte riscul apariţiei unui cancer bronhopulmonar. Cancerul laringian se poate localiza în orice segment al acestui organ, dar în majoritatea cazurilor, debutul leziunilor se face la nivelul glotei. Fumatul este incriminat drept cauză în circa 84% dintre cazurile de cancer laringian, la fumat adăugându-se frecvent şi consumul de alcool, situaţie când riscul este cumulativ.
