.jpg)
Primăria Timişoara şi Administraţia Bazinală de Ape Banat (ABAB) Timişoara vor da posibilitatea timişorenilor să utilizeze şi canalul Bega pentru deplasările de zi cu zi prin oraş.
Bega a fost primul canal navigabil construit în România şi poate redeveni navigabil, odată cu decolmatarea. Pentru majoritatea timişorenilor, Bega a însemnat un mic titlu de glorie şi, chiar dacă nu era unul dintre râurile interioare de o deosebită importanţă, avea o calitate unică – era singurul navigabil, iar Timişoara avea port. Transportul de pasageri pe Canalul Bega decurgea atât de bine, în secolul trecut, încât s-a ajuns până la 500.000 de pasageri, în anul 1944. Begheiul făcea legătură cu Europa Centrală şi de Vest, iar mărfurile grele puteau fi transportate până la Rotterdam.
Vor fi şi piste de biciclete
Şase vaporaşe vor circula pe Bega şi vor îmbunătăţi transportul în comun, până la finele anului. Ele vor avea zece staţii, de-a lungul canalului. Mai mult, vor fi amenajate şi piste de biciclete. Locul e ideal pentru asemenea deplasări. Nu circulă maşini şi nu există nici poluare. La construirea pistelor va contribui şi Consiliul Judeţean Timiş. Numai pe partea de vest a ţării, Şenalul Bega are lungimea de 44 kilometri, până la graniţa cu Serbia şi a reprezentat cândva mândria Timişoarei. Conform istoricilor, primul care a demarat canalizarea Begăi a fost generalul de cavalerie Claudius Florimund Mercy, numit guvernatorul Banatului Timişan, la recomandarea prinţului Eugeniu de Savoya. Construirea canalului a început de lângă Făget, până în apropiere de Timişoara. În noiembrie 1732, circula deja primul vapor până la Pancevo, dar din cauza dificultăţilor de navigare, în special a numeroaselor praguri de nisip, traseul a fost abandonat.
Un vis vechi
În perioada 1735 – 1754, s-a construit o nouă variantă de canal, mai la sud, între Timişoara şi Klek. Noul traseu a fost mult mai drept şi favorabil navigaţiei. Prin intermediul canalului, Timişoara a beneficiat, până la construirea căii ferate (1957), de singura cale de legătură cu Europa Centrală şi de Vest, astfel încât mărfurile grele puteau fi transportate până la Rotterdam.
După 1967, navele de pasageri au fost retrase. La 1 octombrie 2008, în prezenţa tuturor autorităţilor locale, au început lucrările de decolmatare şi ecologizare a Canalului Bega, pornind de la Uzina Hidroelectrică Timişoara până la frontiera cu Serbia, pe o lungime de 44 km. Depunerea nămolului dragat, estimat la un volum de 700.000 de metri cubi, se face în şase depozite ecologice. Se estimează că în luna septembrie lucrările vor fi gata, iar Canalul Bega va deveni, în sfârşit, navigabil. “E un vis mai vechi al meu şi al timişorenilor”, a spus Titu Bojin (foto), directorul ABAB.
