Clinica Universitară Bega din Timișoara este de gradul III – cel mai înalt nivel – unde vin anual peste 100 de cazuri de prematuritate extremă din Regiune de Vest –județele Timiș, Arad, Caraș-Severin și Hunedoara – nou-născuții prematuri fiind cu greutăți chiar de 500 de grame.
Prof. Ilie Constantin, șeful secției de Neonatologie, a spus joi 27 octombrie, cu prilejul lansării proiectului pilot Mămici fericite, bebeluși sănătoși, că medicii depun o muncă de recuperare de vieți extrem de dificilă, care durează pentru un bebeluș de la câteva săptămâni, la câteva luni. “Noi nu putem să privim situația decât ca binom: mamă–nou-născut. Acești micuți au nevoie de prezența mamei, fapt ce nu l-ar putea rezolva sistemul de asistență medicală. Prin acest proiect vrem să rezolvăm și problema acestor mame, așa cum este rezolvată în țările civilizate. Problema nu este clarificata la nivelul țării, de aceea acest proiect este o premieră națională, pilot. Să rezolvăm un minim confort al acestor mame, ele rămânând alături de copil, donează din laptele lor, ajută la îngrijirea nou-născutului”, a spus prof. Ilie Constantin.
În prezent la Maternitatea Bega durată totală de recuperare poate fi de 30-90 de zile sau mai mult, în funcție de gradul de imaturitate sau de patologia asociată, cu rezultate și indicatori de performanță la standarde comunitare. Cristian Grădinaru, președintele Clubului Rotary Cetate Timișoara, a explicat, joi 27 octombrie, că astfel, cu pași mărunți, dar extrem de importanți, Rotary Cetate, împreună, Clinica Universitară Bega, încearcă să ridice ștacheta în ceea ce privește îngrijirea nou-născuților prematuri în Timișoara și la nivelul întregii Românii. Evoluția acestor prematuri depinde de starea de sănătate fizică și psihică a mamei. O mamă care depășește cu bine perioada de prematuritate va răspunde cu ușurință și cu lejeritate necesităților de afecțiune și atașament ale copilului ei. Dacă nu se intervine imediat după naștere la aceste mame, din punct de vedere psiho-comportamental, pe termen lung, la copil, pot apărea probleme de comportament, întârziere în dezvoltare, depresie și anxietate.
“Este un proiect pe care toată lumea și-l dorește și este cu un puternic social, un proiect pilot în România. Având contact cu lumea medicală, am auzit de această necesitate că se impune ca în zona maternității să fie amenajate spații dotate cu tot ce e nevoie destinate mamei și nou-născutului. La Clinica Bega ne-am propus să amenajăm o biberonerie, un spațiu special destinat mămicilor, îndeosebi al celor care au micuți prematuri, fiindcă este o problemă foarte sensibilă în sistemul medical actual”, a explicat Horațiu Rada, inițiatorul și responsabilul de proiect. La nivelul societății românești există câteva realități care afectează profund noțiunea de familie fericită. Anul 2016, de exemplu, are un record negativ în ceea ce privește infertilitatea în cuplu și anume un procent de 33%. Dificultățile pe care o familie încadrată în această cifră trebuie să le depășească, pentru a avea un copil, sunt foarte mari atât din punct de vedere financiar și medical cât și psihologic. O altă realitate tristă este că unul din 10 copii se naște înainte de termen, iar riscul unei nașteri premature este în prezent de 11% din sarcini. Pentru supraviețuirea acestor copii, atât personalul medical cât și familiile duc o luptă permanentă, însă mamele sunt personajele principale, eroinele care fac eforturi supraomenești, cele care trec prin stări psihice de neimaginat, intense și profunde și de multe ori la limita suportabilității.
Colectivul Clinicii de Neonatologie din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență “Pius Brînzeu” Timișoara vrea ca bebelușii prematuri să aibă mămici fericite. Calitatea vieții acestor mame de copii născuți prematur poate fi îmbunătățită substanțial prin amenajarea biberoneriei la standarde conforme cu prevedirile legilor în vigoare; psihoterapie individuală și de grup și oferirea de condiții de cazare adecvate mamelor însoțitoare. În prezent, locul în care se prepară laptele pentru nou-născuții care nu pot fi alăptați funcționează într-un spațiu impropriu din punct de vedere igienico-sanitar și nu respectă circuitele legale din Ordinul Ministerului Sănătății nr. 914/2007. Conform acestui ordin este necesară amenajarea unei bucătării specializate (“biberonerie” sau “bucătărie de lapte”), organizată şi conformată capacităţii secţiei. Spaţiile componente ale bucătăriei de lapte se amenajeaza ţinând seama de echipamente și pentru a facilita fluxul tehnologic: primirea, spălarea şi sterilizarea biberoanelor/componentelor pompelor de muls; prepararea laptelui; umplerea biberoanelor, răcirea, distribuţia acestora; anexe pentru depozitare și camera de muls. Este nevoie de dotări precum plita prin inducție, pompe de muls, autoclav pentru sterilizator și aparate de purificarea aerului pentru înlăturarea riscului de infecții. Nou-născuții internați în secția de Neonatologie și Terapie Intensivă Neonatală au nevoie de o biberonerie nouă pentru îmbunătățirea condițiilor de primire, preparare și distribuire a laptelui. Astfel, Rotary Cetate a venit în sprijinul Clinicii Bega și a mămicilor din Banat.
