Sâmbătă, 12 noiembrie, este Ziua Mondială împotriva Pneumoniei. Deşi este o boală care poate fi prevenită, pneumonia este principala cauza a mortalităţii infantile. Pentru protecţie, Institutul de Sănătate Publică Timişoara îi îndeamnă pe locuitorii din judeţul Timiş şi din Timişoara să facă vaccinarea pneumococică a micuţilor.
O infecţie
Infecţiile respiratorii sunt prima cauză de îmbolnăvire a copiilor. Majoritatea acestor infecţii sunt produse de virusuri (70-90%), în timp ce bacteriile sunt responsabile de aproximativ 10-20% din îmbolnăviri. Pneumococul este cea mai frecventă bacterie care produce infecţii respiratorii la copii. În plus, un procent semnificativ de copii sunt purtători asimptomatici ai acestei bacterii. Prezenţa pneumococului în nazofaringe reprezintă un risc semnificativ pentru gazdă dar şi pentru cei din jur.
Există 91 de serotipuri diferite de pneumococ în funcţie de antigenul polizaharidic capsular, iar prevalenţa serotipurilor diferă în funcţie de vârstă şi de aria geografică. Boala pneumococică este o infecţie datorată bacteriei numită Streptococcus pneumoniae, cunoscută sub numele de pneumococ. Infecţiile pneumococice realizează tablouri clinice variate: pneumonie, meningită, septicemie, otită medie acută, sinuzită sau bronşita. Streptococcus pneumoniae este o bacterie care colonizează în mod normal tractul respirator superior (nazo-faringe).
Pneumococul este unul dintre principalii agenţi patogeni infecţioşi la vârsta copilăriei, precum şi la persoanele vârstnice şi care au boli cronice sau trăiesc în condiţii speciale. Copilul cu infecţie pneumococică prezintă semne şi simptome specifice pentru o infecţie bacteriană: febră înaltă (>39C), frisoane, tuse, junghi toracic, otalgie, otoree, iritabilitate, refuzul alimentaţiei, vărsături, cefalee, ameţeli. Formele de boală determinate de pneumococ pot fi uşoare, medii sau severe. Gradul de severitate este corelat cu particularităţile imunologice ale gazdei şi agresivitatea bacteriei. Copiii şi vârstnicii peste 60 de ani reprezintă categoriile de populaţie cele mai susceptibile la infecţiile pneumococice ca urmare a unui răspuns imun redus.
Streptococus pneumonae – cauza principală
Infecţia pneumococică poate să determine forme invazive şi forme non-invazive de boală. Formele invazive, extrem de grave, uneori mortale, sunt: meningita, pneumonia cu empiem şi/sau bacteriemie, bacteriemia febrilă. Manifestările non-invazive sunt reprezentate de pneumonia „comunitară” necomplicată şi fără bacteriemie, otita acută medie, sinuzita şi bronşita.
Bacteria se indentifică prin evaluarea periodică a colectivităţilor de copii, prin efectuarea exudatului nazofaringian. Medicii susţin că este mai uşor să previi decât să tratezi. În situaţia în care copilul dezvoltă infecţie pneumococică, tratamentul constă în administrarea de antibiotice. În ultimul timp, s-a înregistrat o creştere alarmantă a rezistenţei pneumococului la antibiotice. Studiile epidemiologice întreprinse în Ungaria, au evidenţiat că 40% dintre serotipurile de pneumococ au dezvoltat rezistenţă la antibiotice.
Măsuri de prevenţie: alimentaţia corectă care să confere o creştere staturală şi ponderală adecvată; evitarea frecventării spaţiilor închise, aglomerate, unde există un risc crescut de transmitere a bacteriei pe cale aerogenă; evitarea frecventării colectivităţii; evitarea automedicaţiei; necesitatea controlului medical de specialitate (medic pediatru sau medic de familie).
Streptococcus pneumoniae este principala bacterie responsabilă de afecţiuni respiratorii atât la copii cât şi la adulţi. Bacteria de transmite pe cale aerogenă (strănut, tuse, căscat, etc), de la om la om. Infecţia pneumococică reprezintă o urgenţă medicală care poate să fie prevenită prin vaccinare. Conform avertismentelor Organizaţiei Mondiale a Sanatăţii, există o rezistenţă din ce în ce mai mare a acestei bacterii la antibiotice.
