.jpg)
Grupul pentru Securitate şi Democraţie (GSD) protestează în mod public faţă de încălcarea flagrantă a drepturilor la informare ale opiniei publice, precum şi faţă de nerespectarea deontologiei profesionale şi a lipsei de solidaritate între lucrătorii Ministerului de Interne, a declarat sâmbătă, la Reşiţa, jurnalistul Mario Balint, preşedintele GSD. „Grupul pentru Securitate şi Democraţie, organizaţie nonguvernamentală preocupată de promovarea culturii de securitate şi formarea profesională continuă a jurnaliştilor specializaţi în situaţii excepţionale, consecvent în reformarea reală a Ministerului Administraţiei şi Internelor, a luat act cu indignare de cererea purtătorilor de cuvânt ai inspectoratelor de poliţie din 38 de judeţe ale ţării, care susţin că ziariştii ajung înaintea poliţiştilor la tot felul de evenimente şi distrug probe ori sperie martori şi victime, motiv pentru care le cer şefilor Ministerului de Interne să „cenzureze” sistemul informatic al Inspectoratelor pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) din toată ţara, ce permite anunţarea prin sms-uri a jurnaliştilor acreditați despre misiunile la care intervin echipajele de pompieri”, afirmă Mario Balint.
În foarte multe situaţii, susțin polițiștii, urmare a acestei proceduri, reprezentanţii mass-media ajung la faţa locului înaintea echipei de cercetare şi pătrund în câmpul infracţional, deteriorând urme şi probe, este una dintre primele concluzii ale chestionarului la care au răspuns recent purtătorii de cuvânt ai polițiilor județene.
Purtătorii de cuvânt ai IPJ Alba, Arad, Bacău, Bistriţa, Botoşani, Braşov, Brăila, Buzău, Caraş-Severin, Călăraşi, Cluj, Constanţa, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Giugiu, Harghita, Hunedoara, Ialomiţa, Iaşi, Ilfov, Maramureş, Mehedinţi, Mureş, Neamţ, Olt, Satu Mare, Sălaj, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiş, Tulcea, Vaslui, Vâlcea şi Vrancea sunt de părere că activitatea le este afectată de sms-urile ISU. Purtătorii de cuvânt din inspectoratele de poliţie judeţene spun că este afectată imaginea Poliţiei Române prin faptul că, imediat după anunţarea jurnaliştilor de către ISU, aceştia deja solicită informaţii suplimentare Poliţiei, care nu le deţine până la ajungerea şi cercetarea la faţa locului. Acest lucru conduce la ideea lipsei de intervenţie rapidă a poliţiei, a neprofesionalismului şi, mai grav, se reproșează polițiștilor lipsa de transparenţă, prin faptul că ei nu anunţă despre producerea acestor evenimente, aşa cum o fac cei de la ISU. În cazul accidentelor rutiere, reprezentanţii poliţiei sunt surprinşi de mediatizarea unor astfel de evenimente, până ca solicitarea să ajungă la poliţişti, astfel că purtătorii de cuvânt sunt sunaţi de reprezentanţi mass-media şi le sunt solicitate intervenţii la TV, pentru a da primele date cu privire la incident, şi puşi în situaţia în care par nepregătiţi sau neinformaţi, sau li se cer să confirme datele prezentate de reprezentanţii ISU. Au fost situaţii, se susține, în care ziariştii ajunşi la faţa locului au intervievat persoane care au calitate procesuală în dosarul penal (victime, martori, făptuitori), iar informații importante pentru desfășurarea anchetei au fost făcute publice, încălcându-se, de asemenea, în repetate rânduri, prevederile Legii 677 privind protecția datelor cu caracter personal, sunt argumentele purtătorilor de cuvânt ai polițiilor județene.
„Grupul pentru Securitate şi Democraţie consideră că slaba pregătire profesională a purtătorilor de cuvânt ai Poliţiei Române, invidia profesională faţă de colegii din cadrul IGSU şi imaginea proastă a Poliţiei Române, în ansamblul său, au condus la un astfel de gest incalificabil. Este clar că Poliţia Română nu doreşte să-şi asocieze imaginea cu cea a salvatorilor din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, ale căror misiuni îndeplinite exemplar, de cele mai multe ori, eclipsează poliţiştii din România”, crede preşedintele GSD, Mario Balint. Grupul pentru Securitate şi Democraţie face un apel public la Ministrul de Interne, Mircea Duşa, să nu dea curs „aberaţiilor lansate de Poliţia Română prin intermediul celor desemnaţi să construiască o imagine bună acestei instituţii”. De asemenea, GSD cere Serviciului Intern de Protecţie a Informaţiilor să se autosesizeze şi să demareze o anchetă pe această linie. Acelaşi ONG face, de asemenea, apel la responsabilii din cadrul Ministerului de Interne, la oameni politici şi parlamentari să regândească sistemul naţional pentru situaţii de urgenţă, prin înfiinţarea unui minister sau a unei agenţii naţionale pentru situaţii de urgenţă şi scoaterea IGSU de sub tutela Ministerului de Interne, concept pe care continuă să îl promoveze din anul 2010. Ministrul de Interne coordonează şi răspunde de întreaga activitate, deci tot personalul şi mijloacele folosite se subordonează şi ministerului. În opinia preşedintelui GSD, Ministerul de Interne (ca şi Ministerul Apărării) este unul de forţă, care are ca principal obiectiv managementul violenţei în interiorul ţării. Salvatorii din cadrul Inspectoratelor pentru Situaţii de Urgenţă au ca principală misiune salvarea vieţilor şi bunurilor materiale ale concetăţenilor lor.
„Cele două concepte sunt contondente, deci nu pot face casă bună. Despărţindu-le, în două ministere separate, Ministerul pentru Situaţii de Urgenţă ar avea ca singură misiune salvarea vieţii şi bunurilor, iar ca mijloace posibilitatea instruirii tinerilor care, conform legii, nu mai sunt obligaţi să efectueze stagiul militar obligatoriu, pentru intervenţia în situaţii de urgenţă – şi mobilizarea acestora în situaţii limită – posibilitatea achiziţionării de echipament, coordonarea comună a Salvamontului şi Salvamarilor etc. Deocamdată, situaţiile de urgenţă sunt gestionate în baza Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă (SNMSU), care ar putea constitui cadrul legislativ de înfiinţare al unui Minister al Situaţiilor de Urgenţă”, subliniază preşedinte GSD, Mario Balint.
