Revoltele anticomuniste ale studenților din Timișoara din 1956 înseamnă, în opinia avocatului Cosmin Tabără, viceprimarul Timișoarei, anticiparea Revoluției din 1989.
Curajul, determinarea și radicalismul anticomunist și antisovietic ale studenților de atunci înseamnă, pentru istoria noastră recentă, o superbă pagină de demnitate.
“Nu sunt istoric și nu doresc să reiau aici crenologia evenimentelor fiindcă ele sunt cunoscute. Sau sper să fie cunoscute. Și, după câte știu, de-a lungul anilor de democrație, mărturiile participanților la acele zile de revoltă și de prigoană au reușit să dea o imagine a momentului imediat după izbucnirea Revoluției antisovietice în Ungaria.
După câte știu, dintre cei care au participat activ la evenimente mai trăiesc doar Ioan Holender și Ion Iliescu. Da, unul de partea răzvrătiților, celălalt, de partea călăilor. De altfel, în urma acestor mișcări crud reprimate, Iliescu a fost numit şi preşedinte al Uniunii Asociaţiilor Studenţeşti din Republica Populară Română, tocmai pentru a asigura un control mai strâns al partidului asupra studenţilor”, este de părere Tabără.
Înainte de orice, viceprimarul Timișoarei vrea să aducă un pios omagiu liderilor studenților de atunci, Teodor Stanca, Aurel Baghiu, Caius Muţiu, Frederich Bart, Ladislau Nagy, Valentin Rusu şi Heinrich Drobny. Cu atât mai mult cu cât liderul de atunci al revoltei, Teodor Stanca, a plecat la cer în urmă cu două săptămâni.
Sub conducerea acestui comitet s-a decis organizarea unei adunări studenţești în 30 octombrie 1956 la Facultatea de Mecanică a Politehnicii. S-au adunat peste 2.000 de studenţi, în condiţiile în care, la acea vreme, în Timişoara, erau aproximativ 4.600 de studenţi.
Timp de 5-6 ore reprezentanţii puterii politice au fost supuşi unui tir de acuzaţii din partea studenţilor cu privire la dezastrul economic şi social în care a fost aruncată România de către regimul comunist şi de „stăpânii“ de la Moscova.
Iar revendicările nu au fost doar pentru studenți, ci, așa cum s-a întâmplat în 1989, pentru toate categoriile sociale și, mai ales, anticomuniste: lichidarea cultului personalităţii, desfiinţarea cotelor şi impozitelor aberante pentru ţărani, creşterea salariilor în concordanţă cu creşterea preţurilor, retragerea imediată din ţară a trupelor sovietice, contracte economice cu toate ţările, libertatea presei şi a cuvântului, scoaterea limbii ruse din învăţământ, reducerea numărului de ore de marxism, burse pentru toţi studenţii etc.
În aceeași seară, armata și trupele de Securitate au înconjurat Politehnica și au arestat sute de participanți. Ca și în 1989, represiunea ce a urmat a fost cruntă: exmatriculări, pedepse cu închisoarea de până la 8 ani, bătăi, interogatorii.
Au fost distruse și schimonosite destinele multor participanți la acel moment de demnitate al românilor și, de fiecare dată când rememorăm acele zile, sunt și mai mândru că sunt timișorean – a concluzionat viceprimarul liberal, Cosmin Tabără.
Comentarii
comentarii
